Greta Garbo

44 comentarii
Asa o stiu eu dintotdeauna, Prajitura Greta Garbo, fiindca asa ne spunea mami de Craciun si de Pasti: “Va fac Greta Garbo!!!” 😀 , dar o mai puteti gasi si sub alte denumiri, cum ar fi Zserbo sau Jerbo. Uneori, poate chiar si sub forma de Gerbeaud. In final, nu asta conteaza atat de mult, ci faptul ca e nemaipomenit de gustoasa!!!! Incercati-o o data, si o veti face mereu 😀
Ingrediente:

Aluat:
– 600 g faina
– 300 g unt
– 2 galbenusuri + 1 ou intreg
– 2 linguri mari smantana (acra, nu frisca lichida)
– un praf de sare si zahar
– 400-450 g gem de caise sau prune

Maia:
– 25 g drojdie proaspata
– 2 lingurite zahar
– putin lapte caldut

Umplutura:
– 250 g nuca macinata
– 200 g zahar pudra
– coaja de lamaie optional

Glazura:
– 6 linguri zahar
– 3 linguri apa
– 1 lingura mare cacao
– unt cat o nuca

Mod de preparare:

Maiaua si aluatul se prepara in acelasi mod ca si la “Saviecuta” cu mac si nuca
Se pune faina intr-un bol, se adauga maiaua gata crescuta, smantana, praful de sare si de zahar, untul incalzit putin in microunde, oul intreg si cele 2 galbenusuri.
Se framanta bine, pana cand nu se mai lipeste de mana si se lasa la dospit intr-un loc cald.
Dupa ce isi dubleaza volumul, aluatul se imparte in 3 parti egale.
Se intinde prima foaie intr-o tava de aprox. 25/35cm, tapetata cu hartie de copt.
Se prepara umplutura, operatiune care decurge foarte rapid si usor: se amesteca nuca cu zaharul praf si aromele.
Se intinde jumatate din cantitatea de gem pe prima foaie din tava.
Se presara jumatate din umplutura de nuca si zahar.
Se intinde cea de-a doua foaie de aluat, la care, cine doreste poate adauga 2 linguri de cacao, pentru un aspect si gust mai deosebit.
Este important de stiut ca foile de aluat se ruleaza pe sucitor si se deruleaza apoi, cu grija, in tava.
Peste aceasta a doua foaie se adauga restul de gem, deasupra careia se adauga nuca cu zaharul ramas.
Se adauga si ultima foaie deasupra, care se inteapa din loc in loc cu furculita.
Se baga in cuptorul incalzit in prealabil, la 180 grade C (foc potrivit).
Dupa aproximativ o jumatate de ora se face testul “scobitoarea” 😛
Cand e gata, se scoate din cuptor si se toarna imediat glazura deasupra, glazura care se face in felul urmator: se amesteca zaharul cu cacaoa, se adauga apa si se lasa pe foc pana se leaga ca un sirop (5-7 minute). Se adauga apoi untul si se toarna deasupra prajiturii calde!

Doua poze delicioase pentru voi:

[shashin type=”photo” id=”17628,17629″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

…ca sa va starnesc pofta! 🙂

Iar aici o puteti vedea langa delicioasele saviecute:

[shashin type=”photo” id=”17630,17631″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

S-aveti pofta!!!

image_pdfPDFimage_printPrint

Alte retete delicioase pentru tine

44 comentarii

Gyongyi Eniko 9 ianuarie 2015 - 15:08

Cred ca si reteta de la prajitura “‘RAFAELLO” este tot asa de buna!!! Va trebui sa-l incerc, ca dupa aspect este ceva Delicios. SANATATE si succes…!

Raspunde
Silvica Stoian 29 august 2012 - 16:23

buna si traditionala, sper sa nu se piarda.

Raspunde
Anonymous 7 mai 2012 - 12:46

aluatul se poate face si la masina de paine?

Raspunde
machi 6 aprilie 2012 - 03:40

intotdeauna o fac cu placere,o si mananc cu placere!

Raspunde
ioanamiroiu 27 aprilie 2011 - 17:39

Hristos a-nviat! Aş vrea să încerc şi eu prăjitura asta, dar aş dori să vă întreb ceva referitor la unt. Aţi spus că trebuie încălzit puţin la microunde; ce îi fac dacă nu am microunde? Înţeleg că nu trebuie topit efectiv, ci să fie mai moale, aşa-i?

Mulţumesc!

Raspunde
gabriela 7 aprilie 2011 - 22:44

Tin sa te felicit pt talentul pe care il ai!!! Ieri am facut si eu prajiturica , pt prima oara:)) … suppper buna!!! Si tin sa te anunt ca iti fac reclama in Suedia!!! Deja am tradus cateva retete de ale tale …. inca odata felicitari!!!

Raspunde
Mónika 11 noiembrie 2010 - 18:23

Zserbó a férjem kedvence. 7végén elkészítem neki 🙂 Azt nem tudtam hogy pont innen származik az elnevezése 🙂

Pussz és köszi a sok receptet:)

Raspunde
Laura 1 mai 2009 - 21:09

Si eu te pup, Ninia si ma bucur ca, in final, a placut tuturor! 🙂
Iti urez spor in continuare la bucatarit 😛 …caci vad ca te pricepi si cu siguranta, vei avea rezultate din ce in ce mai bune! 🙂

Raspunde
Ninia 30 aprilie 2009 - 23:52

Eu iti multumesc Laura ca m-ai impulsionat sa incerc si altceva decat cu ce m-am obisnuit. Pana la urma s-a mancat prajiturica , chiar daca a ramas un pic cam crocanta 😀 nu exagerat , promit ca am sa tin cont de sfaturile ce mi le-ai dat acum . Recunosc ca nu ma am prea bine nici cu cuptorul dar din greseli invatam . Multam inca o data te pup si tie spor la retete cat mai spectaculoase 😉

Raspunde
Laura 29 aprilie 2009 - 17:43

Ninia, eu iti multumesc ca ai incercat-o si te felicit pentru reusita, mai ales ca am aflat ca a fost prima ta prajiturica cu drojdie 😛
Ma bucur mult ca ti-a placut gustul si sper ca dupa ce ai pus glazura peste prajitura calda (chiar scoasa din cuptor)…foaia ” a cedat” 😀
Conteaza foarte mult ca drojdia sa fie proaspata si la intinsul foilor sa nu se adauge faina in exces (duce la intarirea foilor) iar glazura sa fie turnata fierbinte…peste prajitura la fel de fierbinte :))
…saaau se poate si asta: ca temperatura din cuptor sa fi fost prea ridicata si intr-adevar sa ti se fi “prajit” un pic prea tare foaia…
Oricum ar fi, eu ma bucur ca te-ai incumetat la asa ceva si te felicit din nou pentru reusita ei!

Raspunde
Ninia 29 aprilie 2009 - 00:13

multumesc draga Laura, in seara asta am facut-o si eu pe Greta. Am lasat exact jumate de ora sa stea la cuptor si s-a cam maronit. Aia nu e o problema ca nu s-a ars. Doar ca e prima data cand fac o praji cu aluat dospit, n-am mai folosit niciodata drojdia; foaia de deasupra mi s-a parut cam tare. Asa trebuie sa fie? Eu m-am gandit ca pana dimineata in moment ce am pus glazura va deveni ok. La gust e super clar am gustat-o calda :D.

Raspunde
Laura 23 aprilie 2009 - 12:48

Un mesaj din asta, ca al tau, draga Amalia, face cat o mie de cuvinte!!! 🙂
Te pup cu drag!!!

Raspunde
Amalia 23 aprilie 2009 - 08:39

Draga mea Laura, TOATE prajiurile tale au fost pur si simplu devorate. Mi-au iesit toate foarte bine, am primit numai laude si promisiuni ca am sa le fac si prietenilor curand. Mie cel mai mult mi-au placut prajitura cu mac si Rigo Janci. Te sarut cu mare drag si iti sunt recunoscatoare pentru tot! Facem o mica pauza (sa nu luam proportii…) si abia astept sa incerc si alte bunatati de la tine de pe blog. Cu drag te imbratisez!

Raspunde
Laura 22 aprilie 2009 - 18:30

Amalia mea draga si scumpa…si harnicuta-foc 🙂 …sper sa ma ierti ca iti raspund atat de tarziu…
Sint extaziata ca ai pus in aplicare atatea retete de pe umilul meu blog si te pup dulce, dulce!!!

…si-acum despre faimoasa “Greta” :)) …nu e nici o regula in ce priveste tava in care vrei s-o faci, te orientezi “dupa ochi”, cum bine ai facut si tu 🙂
…acelasi lucru fiind valabil si la taierea ei, afara sau in tava 🙂
Important este sa obtii cele 3 “straturi” de aluat egale si apoi, cand prajitura e gata, sa o lasi la racit pana o feliezi…asta daca reusesti, hi, hi…ca noi am tabarat pe ea!!! 😀
De lasat insa foile la crescut, nu e nevoie, desi e vorba de un aluat cu drojdie, caci aluatul creste atat cat trebuie atunci cand il lasam la dospit…

Deci, in final, v-a placut au ba?! 😛
Multi, multi pupici pentru incredere!!!

Raspunde
Amalia 14 aprilie 2009 - 19:11

Pana la urma am pus-o intr-o tava mai lunga dar nu foarte lata (nu stiu dimensiunile) si a iesit OK. Am turnat glazura si maine o tai bucatele. Aceeasi intrebare ca la Snickers: prajitura o tai in tava? (tava e tapetata cu hartie de copt). Mersi, te sarut!

Raspunde
Amalia 14 aprilie 2009 - 10:47

Laura draga azi fac aceasta vestita prajitura si am mari emotii…Am pus deja aluatul la crescut. As vrea sa te intreb care a fost dimensiunea tavii pe care ai folosit-o (ca pare mare si intinsa din poza). Oare e tava obisnuita de cuptor? Si eu stiam ca foile cu umplutura trebuie sa stea vreo 2 ore la crescut inainte de a fi puse la cuptor…oare nu stiu eu bine? Te rog mult sa ma ajuti! Iti multumesc!

Raspunde
Laura 18 ianuarie 2009 - 15:56

Claudi draga, bine-ai venit!!! 🙂
M-a bucurat nespus tot ce mi-ai spus!
Te pup si iti urez sa ai parte numai de succese…pe toate planurile, nu doar in cel culinar!

La multi ani piciului tau scump! 🙂
Sa va traiasca!!! …iar mami sa il rasfete si-n continuare cu papica buna! 😛
…si pe taticul lui, la fel! :))

Raspunde
clauditza 16 ianuarie 2009 - 15:59

Buna Laura…de cind am gasit blogul tau,fac saptaminal cite o prajitura pentru baietii mei, cristi sotul si baietelul meu care a implinit in 23 dec. un an . multe salutari din berlin claudia

Raspunde
Laura 14 ianuarie 2009 - 23:43

Monica, esti tare, tare draguta!
…si la propriu si la figurat 🙂
Iti multumesc frumos pentru utila interventie!
Linkul pe care mi l-ai dat este deja in bookmarks-ul meu si presimt ca va fi unul fooarte “rasfoit” 😛
Sa mai treci pe la noi!

Raspunde
Laura 14 ianuarie 2009 - 23:40

Laurici, nu te mai chinui, fa o tura macar 😛 …ca la cat e de gustoasa, s-ar putea sa repeti foooarte curand “experimentul”! :)))

Raspunde
Monica 10 ianuarie 2009 - 01:35

numele prajiturii vine de la cafeneaua Gerbeaud din Budapesta, iar o mica explicatie se gaseste aici:
http://www.chew.hu/gerbeaud_szelet.html

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 20:20

Salivez cu spor privind la poze. 🙂

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 15:45

Te pup, Miha!!! 🙂
Sa stii ca-mi face mare placere sa te vizitez! 😉

Tin pumnii cu praji…de-abia astept sa o incerci, sa vedem daca iti readuce in amintiri o bucatica de copilarie… 🙂

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 15:43

Sabina draga, iti multumesc muuult, mult de tot pentru felicitari!!! 🙂
Am fost atat de fericita la aflarea vestii…ca inca plutesc! 😛
Mai am ceva, ceva de postat (dulcegarii, of course! 😀 )…si-apoi am sa fac un post special, ca sa ma laud cu noua titulatura! :))
Te pup cu drag!

Raspunde
salmi 8 ianuarie 2009 - 15:29

Laura, multumesc si eu de vizita. Am sa vad daca reusesc in we sa fac praji asta buna, dau de veste!
Pupam

Raspunde
Sabina 8 ianuarie 2009 - 15:06

Buna Laura,

Felicitari pentru premierea de pe ardei. Chiar ma bucur …pentru ca meriti.

Sabina

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 14:59

Cristina draga, daca ai stii cate retete faine ne facea mami…si nu numai de sarbatori…
Am sa o rog sa va mai arate cateva “specialitati” de-ale ei, pe care cred ca va fi incantata sa le puna in practica, caci a fost extrem de emotionata si fericita dupa ce a “vazut” ce reactii a starnit! 🙂
Te pupam!!!

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 14:49

Ha, ha, Orange…stiu ce simti!!! 😛
Si eu sufar la vazul pozelor, caci de mult s-a dus… :))
Tot ce iti ramane de facut e sa o pui in practica, cat mai curand cu putinta!!! 😛

Raspunde
Cristina 8 ianuarie 2009 - 11:15

Laura felicitari !!! si la cit mai multe retete ale mamei tale. Eu nu imi aminteam cum se numeste dar stiu cit e de buna de pe vremea vacantelor la rudele din Blaj. Acum trebuie musai sa o execut si eu, si ruladele cu nuca ( mac n-am ) …

Raspunde
orangepunctgreen 8 ianuarie 2009 - 08:53

Bine cam vazut postul tau imediat dupa ce am mancat, ca altfel nu situ ce ma faceam 🙂

Arata foarte bine si o s-o adaug in lista de prajituri de incercat cand mai dau prin bucatarie 🙂

Raspunde
Laura 8 ianuarie 2009 - 01:57

Andreea, iti multumesc frumos pentru premiu!
Mi-ai facut o mare bucurie, chiar daca mi-a fost deja “inmanat” 😛
Cat despre papricas, te felicit din tot sufletul pentru alegerea facuta, caci este intr-adevar teribil de gustos…si ai mei mananca ca spartii cand le fac o tura :))
Ma bucur ca ai avut succes cu el! 🙂
Te puuup!!!

Raspunde
Andreea Badran 7 ianuarie 2009 - 23:24

Vezi ca ai un premiu la mine pe blog! Stiu ca l-ai mai primit in trecut dar am vazut asta abia dupa ce ti l-am daruit.
Si apropo, pt ca tot am scotocit astazi pe la tine pe blog, am facut si eu paprikas cu pui si au mancat astia ai mei ca niste disperati! Tare bun a iesit! Yummy

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 18:36

Cristinel drag, bine-ai facut!!! 😛
Pacat ca nu te pot servi decat asa…mi-ar fi placut sa te am aproape si sa ne delectam cu o portie (dubla 😀 ) de praji, langa o cafea…si langa ceva ce contine nuca de cocos!!! :)))
Te pup tare! 🙂

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 18:27

Andreea, esti tare, tare draguta!!!
Iti multumesc in numele tatalui meu pentru urari, se va bucura cu siguranta!
Pupici!!!

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 18:14

Laura draga, tare ma bucur cand te “vad” la mine pe blog!!! 🙂
Iti urez din tot sufletul: La multi ani, acum la inceput de nou an…si La multi ani de ziua ta de nastere! 🙂
Te puuuuuuup!!!

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 18:12

Elisu mititel si tare frumusel 😛 …te pup si-ti multumesc pentru mesaje! (l-am citit si pe cel de la saviecute dar nu am ajuns sa iti raspund)
Sa stii ca pentru tine am si postat reteta ieri seara…
…de fapt ieri noaptea, ca se facuse noapte deja… :))
Am vazut ca ai facut numai minunatii de sarbatori, asa ca poate te incumeti s-o incerci si pe Greta! 😛

Raspunde
CristinaK 7 ianuarie 2009 - 18:04

Lauraaa!!! Ce bine arata!!!♥♥♥
N-am mai mancat de mult timp o “Greta”… asa ca ti-am luat o bucatica 😉
pupicei dulci!

Raspunde
Andreea Badran 7 ianuarie 2009 - 17:39

La multi ani pentru tatal tau! Vad ca-l cheama Ioan! Sa fie sanatos si fericit alaturi de voi toti!

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 17:17

Draga mea Ana, tu esti inca la dieta?! …caci atunci te compatimesc sincer! 🙂
…dar si eu si Bogdi iti trimitem cate-un pupic dulce, dulce, ce speram sa te mai invioreze si sa te faca sa crezi ca ai si gustat din prajitura 😛

Raspunde
Laura 7 ianuarie 2009 - 17:02

Miha draga, te pup si iti multumesc de vizita!!! 🙂
Datorita tie m-am edificat (si am iesit invingatoare! 😀 ) asupra celeilalte denumiri sub care mai este cunoscuta faimoasa Greta! 😛
Ieri ma “duelam” cu mami in privinta asta… :))
Ma bucur nespus de mult ca ti-am starnit amintiri frumoase cu ea si ca vrei s-o faci 🙂
Sa-mi dai de stire ce si cum! 😛

Raspunde
Bosina 7 ianuarie 2009 - 11:58

Felicitari! Complimenti, Laura! Este frumoasa si delicioasa!
Noroc si un an nou fericit!
Pupici, pe curind
Laura din Varese-

Raspunde
Elisu mic 7 ianuarie 2009 - 08:48

Ce bine ca aiu postat reteta.. aseara ma chinuiam sa imi dau seama ce crema ai folosit 🙂

arata delicios!

Raspunde
Ana 7 ianuarie 2009 - 02:13

hmm o stiu ,e delicioasa, o facea si mamaia mea,Dumnezeu sa o ierte! Da,e tare gustoasa!!! Vai de mine,ce ma mai fac ca s tare pofticioasa,eu!

Raspunde
salmi 7 ianuarie 2009 - 02:10

yamiiii, mancam si eu cand eram copil, reteta se numeste si jerbo, vine din limba maghiara. Mi-ai facut pofta asa ca am sa preiau reteta si am sa fac si eu…

Raspunde

Scrie un comentariu

Scrie rezultatul (atentie, daca ati stat mai mult pe aceasta pagina folositi butonul de reload de mai jos): *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.