Aceste fursecuri moi cu mere au acompaniat un desert foarte special, un desert „la pahar”, pe care, insa, vi-l voi dezvalui abia maine 😀 …siiiii l-au incantat pe Bogdi meu drag peste masura!!!

A presarat peste fiecare un praf generos de scortisoara si-a disparut cu tot cu tava in camera lui 😀

Eu le-am savurat langa cafea iar Cipi, cel mai intelept dintre noi toti, le-a savurat asa cum apar si-n poza…cu felii proaspete de mar :))

Ingrediente pentru cca. 40 de fursecuri:

• un mar potrivit (cca. 180 g)
• 100 g unt
• 80 g zahar (vanilat)
• o lingurita scortisoara (pudra)
• un ou mare
• un praf de sare
• 200 g faina
• o lingurita praf de copt (rasa)

…si, da, intr-un sfarsit, am realizat si eu ca a venit toamna 🙂

Mod de preparare:

Se incalzeste cuptorul la 180 grade C (foc potrivit). Se tapeteaza cu hartie de copt o tava mare, de fursecuri.

Se decojeste marul si se rade pe razatoarea mare, pana la cotor. Se amesteca cu praful de scortisoara si se lasa deoparte.

Pentru aluatul de fursecuri, se bate untul impreuna cu zaharul (cateva secunde, nu trebuie sa va spetiti 😀 ); se adauga oul si praful de sare si se amesteca scurt. Se adauga faina cernuta impreuna cu praful de copt si se amesteca pana la omogenizare. La sfarsit, se pun merele rase si se amesteca totul cu o spatula. Compozitia se lasa la frigider pentru cel putin 10 minute, dupa care se iau „bile” din aluat, cu o lingurita, si se aseaza pe hartia de copt, lasand aluatul sa „cada” (va trebui sa impingeti aluatul cu degetul, de fapt 😛 ).

Fursecurile se coc cca. 12 minute (maxim 15 minute, dar atunci nu vor mai fi atat de moi).

Fierbinti, le pudrati cu scortisoara (eu sunt obsedata de scortisoara, stiti bine 😀 ) sau cu zahar pudra, vanilat:

Au iesit taaaare bune!!!!!!!!

Tort cu multa ciocolata!!

Prieteni dragi, incheiem astazi petrecerea data in cinstea lui Bogdi (inca nu cred ca are 15 ani 😀 ) cu tortul ales de el, un tort cu multa ciocolata, batoane, oua si sticksuri…tot de ciocolata 😛

Un tort pe care l-am savurat in familie si pe care va trebui sa il repet intr-un weekend foooarte apropiat, „din cauza” succesului de care s-a bucurat.

Scuzati pozele „la bec” si faptul ca tortului ii lipseste o funda colorata. Pe aia o pastram pentru o aniversare mai feminina :)))

Retineti, va rog, ca gelatina nu apare deloc pe lista cu ingrediente, astfel incat sper ca va veti bucura, cu mic, cu mare, de el!

Va multumim din tot sufletul pentru urarile prea frumoase si va trimitem, ca de obicei, cei mai dulci pupici din lume!!!!!

Bogdiiii, ce fericita sunt ca esti la liceu si nu mai trebuie sa-ti fauresc figurine din pasta de lapte praf sau martipan, hahaaa!!!!

„La multi ani!”, iubirea noastra!!!!  <3

Ingredinte:

Pentru blatul de cacao:

• 6 oua
• 200 g zahar
• 120 g faina
• 30 g cacao
• 2 lingurite praf de copt

Crema de ciocolata cu mascarpone:

• 400 g ciocolata cu lapte
• 300 g Mascarpone

Crema de ciocolata cu unt:

• 400 g ciocolata cu lapte
• 150 g unt (80 % grasime)

Sfat: puteti inlocui aceasta crema cu Nutella (400 g)

Pentru decor:

• Kinder Bueno, Oua Kinder Joy, Kinder Country, Kinder Schoko-Bons, batoane Mars, etc.

O mica mostra, pentru voi 😀

Mod de preparare:

Scoateti untul si branza mascarpone din frigider inainte de a va apuca de treaba. Rupeti in bucatele ciocolata (pentru ambele creme).

Incingeti apoi cuptorul la 180 grade C (foc potrivit). Tapetati cu hartie de copt o forma cu diametrul de 26 cm, cu inel detasabil.

Preparare blat:

Spargeti ouale; bateti albusurile cu zaharul apoi adaugati galbenusurile. Faina, cacaua si praful de copt se cern deasupra compozitiei. Amestecati bine si turnati in forma pregatita.

Nivelati aluatul si dati la copt pentru aproximativ 35 de minute. Cand e gata, se lasa la racit in forma.

Crema de ciocolata cu mascarpone:

Topiti ciocolata la bain-marie sau microunde; separat, bateti mascarpone cu mixerul si turnati ciocolata, racorita. Veti obtine o crema spumoasa.

Crema de ciocolata cu unt:

Topiti ciocolata la bain-marie sau microunde. Bateti untul apoi turnati ciocolata topita si racorita bine. Amestecati totul, la viteza mica.

Foarte usor! 🙂

Daca vreti, o puteti inlocui cu Nutella, dupa cum am mentionat mai sus, la ingrediente!

Sfat: puteti topi ciocolata si la foc mic, dar va trebui sa o radeti pe razatoarea mare si sa ii adaugati doua, trei linguri de lapte sau frisca lichida.

Asamblare tort:

Blatul de cacao se taie pe jumatate si se umple cu crema de ciocolata si mascarpone; crema de ciocolata cu unt va acoperi suprafata tortului si marginile.

Tortul se orneaza imediat, pentru ca batoanele, sticksurile, toate nebuniile alea de ciocolata sa se faca una cu tortul 😀

Lasati tortul la frigider peste noapte!!

Eu, insa, am fost nevoita sa il feliez mai devreme…ceea ce nu i-a stirbit nici din prestanta si nici din deliciozitate :))

Mai mult decat gustos!!! Si plin de ciocolata!!!

Un alt tort, pliiin de ciocolata gasiti aici: Tort cu 3 feluri de ciocolata!

Briose Oreo de post: o reteta foooarte speciala!

Dragilor, astazi este ziua lui Bogdi, implineste 15 ani!!!!! 😀 , si i-am facut cele mai grozave Briose Oreo de post din lume, surpriza pentru el si pentru noii lui colegi de la Liceul Teologic Ortodox „Sfantul Antim Ivireanul”, unde si-a dorit sa ajunga.

Prima generatie de liceeni, prima generatie de tineri seminaristi.

Le-am facut Briose Oreo de post pentru ca azi e miercuri, iar ei tin post miercurea si vinerea. Iar in fiecare joi, dis de dimineata, au slujba. Acolo, la scoala!!!

Nu va pot descrie in cuvinte cat de fericita sunt!!! E pentru prima oara cand il vad, zi de zi, incantat ca merge la scoala 😀

…si v-as scrie eu mai multe, dar in curand se intoarce de la scoala si vreau sa il intampin si cu alte bunatati :))

Va imbratisez pe toti cu mare drag si va rog mult de tot: incercati briosele Oreo, pentru ca sunt nemaipomenit de bune!!!! Aici le aveti pe cele cu lapte si crema de branza: Oreo Cupcakes

Bogi, te iubim din tot sufletul, frumusete, La multi ani!!!!!!! <3

Ingrediente pentru 12 briose:

Aluat de briose:

• 160 g zahar
• 40 g zahar vanilat
• 100 ml ulei
• 200 ml apa (minerala)
• o lingurita otet
• 250 g faina
• un praf de sare
• o lingurita praf de copt
• un varf de cutit bicarbonat
• 100 g picaturi de ciocolata amaruie

Glazura Oreo:

• 150 g crema vegana tartinabila din migdale si nuca de cocos
• 40 g zahar pudra vanilat
• un pachet biscuiti Oreo Original (154 g)

Decor:

• un pachet biscuiti Oreo Original (154 g)

Sfat: daca nu gasiti crema vegana de migdale, nu va necajiti! Puteti folosi 50-80 g „unt” de cocos, adica partea solida dintr-o conserva de lapte de cocos. Si putin lapte de cocos, dupa preferinte, pentru a obtine o glazura ferma, dar care totusi sa se intinda usor! Sau crema de caju (link mai jos, cu rosu).

Portia de briose Oreo, refacute de curand (martie 2025), cu mici modificari: doar 200 g faina si 50 g alune macinate (sau nuci) in aluat. Iar glazura de Oreo a fost compusa, de data asta, dintr-o crema vegana de la Meggle, speciala pentru Tiramisu…amestecata cu zahar pudra si Oreo, ca in reteta originala 🙂

Surpriza mea dulce pentru Bogdi meu iubit!!!

Mod de preparare:

Incingeti cuptorul la 175 grade C (foc potrivit) si asezati hartiute speciale de hartie in forma de briose.

Preparare aluat briose:

Amestecati uleiul cu zaharul, cu mixerul, timp de cca. 1 minut; turnati apoi apa si otetul.

Incorporati faina amestecata cu sarea, praful de copt si bicarbonatul (se cern impreuna, deasupra compozitiei lichide).

Coacere:

Puneti cate o lingura plina cu aluat in formele de hartie, asezati picaturile de ciocolata peste aluat, cat mai uniform, si turnati deasupra restul de compozitie, adica tot cate o lingura la fiecare briosa.

Briosele se coc aproximativ 22 de minute, maxim 25 de minute, dupa care se lasa la racit.

Glazura Oreo:

Amestecati crema vegana, pe care o puteti inlocui cu Crema de caju, cu zaharul pudra. Aveti mai sus, la „rubrica” cu sfaturi, mai multe variante!!

Biscuitii Oreo se macina la robotul de bucatarie, intregi, si apoi se inglobeaza in crema.

Sau, si mai usor, se rup in jumatate biscuitii Oreo si se fac pasta, impreuna cu celelalte ingrediente de la glazura Oreo, cu ajutorul mixerului vertical!

Se glazureaza briosele si se orneaza cu cate o jumatate de biscuit Oreo:

O zi in Toroni: una dintre cele mai frumoase zile petrecute de noi la mare, in frumoasa Grecie!!

In ziua in care am pornit spre Toroni, ne-am gandit ca ar fi frumos sa ajungem si in Portul Koufo, un alt loc minunat recomandat de gazda noastra prea draguta, Toula, dar pe drum am mai gasit cateva golfuri si plaje micute pe care nu le puteam rata 😀 , asa ca, pana la urma, am ramas o zi intreaga in aceasta zona extraordinar de frumoasa…pe care, cu siguranta, o vom revizita si la anu’ (cel putin, asa imi doresc eu 😛 ).

Litus Beach a fost prima plaja de care ne-am bucurat, aflata la doar cateva minute de plaja din Toroni, cu o apa superbaaaa si linistita!!!!

Cu beach bar:

Si cu un mic restaurant „la inaltime”, foarte pitoresc:

Apa, plaja, tot ce am vazut aici, a fost grozav!!!!!

Data viitoare sper sa ajungem si pe cealalta plaja…poate chiar inot, de ce nu?! 😀

In Toroni, soseaua serpuita ne-a dus in capatul plajei, in orasul vechi, cu ruinele Fortului Lecythus in zare:

Fortul, cu un pic de zoom, aici:

O plaja retrasa dar primitoare, in care te puteai cufunda cu totul in nisip :))

Noi, insa, manati de-o foame inexplicabila, o foame pe care nu o poti simti decat la mare 😀 (spuneti-mi, va rog, ca nu doar noi simtim asta!!!), am investigat un pic plaja…imensa, de altfel, cu zeci de taverne de-a lungul ei…si ne-am oprit pe undeva, pe la mijlocul plajei, la taverna Afroditi, pentru a lua pranzul.

Calamari, tzatziki, felii de paine prajite pe gratar cu ulei de masline, pentru Cipi:

Bifteki sau Cevapi, niste chiftele din carne umplute cu branza, pentru sarbul din Bogdi 😀

…si-o delicioasa Papoutsakia pentru mine!!!!

Aici ne-am petrecut intreaga zi (ma rog, atat cat a mai ramas din ea 😀 ):

Si a fost minunat!!!!

Neos Marmaras, Sithonia: o destinatie pe care nu trebuie sa o ratati, daca ajungeti in aceasta parte a Greciei!!

Iata-ne ajunsi si la Neos Marmaras, dragilor, un alt punct fierbinte al calatoriei noastre 😀 , un orasel-port, construit sub forma de amfitreatru pe inverzitele dealuri ale Sithoniei, foarte cochet si insorit, in care ne-am petrecut o dupa-amiaza intreaga.

Portul luminos, cu restaurante ce iti ofera privelisti odihnitoare, plaja intinsa si apele frumoase, verzi-albastre…dar si zecile de magazine, in care suvenirurile si mirodeniile se vand cu aceeasi repeziciune ca si cremele cu ulei de masline pentru ten 😛 …au facut sa indragim rapid aceasta statiune minunata!!!

Catre port, pe jos, prin soare (un soare nemilos 😀 ), pe strazile abrupte, foarte asemanatoare celor din Kavala…

Turistii pot alege diferite croaziere cu vaporul, catre Muntele Athos sau alte destinatii:

La masa, din nou 🙂 …Bogdi meu drag rasfoia cu maaare atentie meniul, hahaa!!!

Salata greceasca, nelipsita din „meniul” nostru, oriunde ne-am opri sa luam masa  😛

Souvlaki de pui…si-un burger deconstruit, la farfurie, pentru Bogdi :))

Putin mai tarziu, pe partea cealalta a portului, la o inghetata cremoasa si buna:

Iar jos, un restaurant pe apa, ataaaat de romantic si linistitor!!!!!

…si, la final, plaja:

Nisip fin, apa linistita…o zi care s-a incheiat perfect!

Vom reveni, cu siguranta, aici, pentru ca ne-a placut enorm!!

Karidi Beach, Vourvourou, este un loc de poveste, desprins parca dintr-o alta lume!!!! Plaja, apa, stancile, nisipul alb, toate par de pe alta planeta 😀 …dar in realitate se afla la doar cativa km de Nikiti (v-am zis eu ca locul nostru de cazare a fost ales strategic 😛 ).

Ne-am bucurat din plin de peisajele superbe, de „salbaticia” acestei plaje (noi am ales partea stancoasa dar exista si o plaja larga, cu apa mica, pentru cei mici, in imediata ei apropiere).

Si stiu ca numai ce v-am marturisit ca n-am vazut niciunde ape mai albastre si mai frumoase ca la Riviera, dar va trebui sa includ si plaja Karidi pe lista cu „wow” :)))

Cei care iubesc natura, pot campa in padurea de pini de langa plaja, o padurice incapatoare si racoroasa, ce pare ca imbratiseaza marea. Si tot acolo isi vor parca si masinile, pentru ca nu exista o parcare special amenajata.

Si nici taverne sau mici restaurante, nici macar apetisantele gogosi cu Merenda ce se perinda de-a lungul fiecarei plaje din Grecia, ci doar cate o „Kantina”, un fast food mobil, o rulota cu bunatati la vazul careia ne-am entuziasmat de numa’, haha!!!

Mi-a placut foarte mult si faptul ca din apa se zarea Muntele Athos, cu varful vesnic cufundat in nori…atata pace si bucurie…

Si mi-a placut si pestele pe care l-am mancat, perfect gatit si prezentat, desi am dat pe el o caruta de bani :)))

Primele imagini, dupa ce am coborat din masina…vedere spre plaja cu ape line si putin adanci:

Prin paduricea de pini:

…surprinsa si de Cipi, cu telefonul 😛

Pe langa Kantina (o aveti si intr-o poza, mai sus):

Karidi Beach:

Apa turcoaz:

…perfecta pentru scufundari 🙂

Cele mai frumoase peisaje din toata calatoria noastra!!!

Vedere catre plaja „pentru cei mici” 😛

Athonul, in zare:

Alte poze, facute cu telefonul:

Parcarea :))

…si, la sfarsit de postare, masa noastra pescareasca:

Dupa cum vedeti, catre sfarsitul „prezentarii”, pozele mele au devenit tot mai blurate 😀 (ne era foame rau!!!!)

Plaja Agios Ioannis, Riviera: plaja care pe noi ne-a incantat maxim!!

Astazi e numai despre balaceala!!!!! 😀 Despre bucuria de a fi una cu marea, de a imbratisa intreaga mare si de-a inota in apele ei limpezi, cu cele mai frumoase reflexe albastrii, adica despre Plaja Agios Ioannis, aflata la doar cativa km de Nikiti.

Riviera Beach Bar a fost, din toata vacanta noastra in Grecia, cea mai „extravaganta” si minunata experienta: cele mai comode sezlonguri, cea mai grozava apa!

Aici am inotat cel mai mult din toata vacanta…atat de mult, incat, la un moment dat, Cipi ne-a dat disparuti, pe mine si pe Bogdi.

Bogdi facea snorkeling iar eu ma prosteam pe langa el (m-a intepat si un arici de mare, cu ocazia asta, hahaahh) si nu am realizat cat de mult ne-am indepartat si nici cat de repede a trecut timpul…

Asa ca, dupa ce ne-am primit resemnati mustruluiala (am mai scapat noi cateva priviri complice si chicoteli 😀 ), ne-am intors la cafelele noastre!!!!  A fost extraordinar de frumos!!!!

Riviera Beach Bar:

Spre sezlonguri:

Si desi am ajuns destul de devreme, pe la 10:00, abia am gasit o umbrela libera („umbrela” includea 2 sezlonguri si un fotoliu puf imens, aclamat si cucerit de Bogdi 😛 )…dar ne-am facut repede comozi:

Partea stanga a plajei era dominata de familiile cu copii 😀 …acolo erau hidrobicicletele si barcile cu motor care trageau dupa ele canapele gonflabile de apa, pline cu copii fericiti :

…iar partea dreapta ne-a ramas in intregime noua, mie si lui Bogdi :))

Mai ales ca am trecut de stanci, mult, muuult in dreapta, unde, pe-un pat de muschi, super alunecos, ne-am croit drum pana in micul golf „sapat” in piatra. Pana aici a venit Cipi dupa noi:

Doar pe burta puteai iesi de-acolo 😀 , taras-taras, peste scoici si arici de mare…iar Bogdi, dupa cum vedeti, si-a facut timp sa admire si fauna marina in timpul asta :)))

Ne-am distrat de minune!!!!!

Thessaloniki, orasul de care m-am indragostit (m-am indragostit de el de prima data, de fapt 😀 ), urmeaza sa va incante privirile astazi.

Voiam sa va duc pe plaja, la Riviera, dar m-am gandit ca minunatul Salonic ar fi o alegere mai buna: are privelisti uimitoare, mancare buna, strazi pe care te-ai putea plimba-n nestire 😛 , chiar daca afara sunt peste 40 de grade C, si, nu in ultimul rand, biserici frumoase si tihnite.

Anul asta am descoperit Manastirea Sfintei Teodora, care se afla exact in centrul Tesalonicului, in mijlocul oamenilor, „lipita” de civilizatie, si Piata Aristotel, din apropierea ei…si am realizat, trecand mai apoi pe langa Biserica Sfantului Pavel, ca ii calcam pe urme… Am fost si la Sfantul Dimitrie, izvoratorul de mir, si foarte aproape de Sfantul Paisie Aghioritul (desi nu am mai ajuns la el).

…undeva sus, la un restaurant cu pomi ciudati, despicati parca in doua, de unde puteai cuprinde cu ochii tot portul, am savurat cea mai buna cafea, si nu numai, si pe cand ne pregateam sa vedem si alte atractii, printre care si Turnul Alb, ne-am dat seama ca trebuie sa ne intoarcem acasa :))

Un oras incredibil, pe care nu il poti descoperi in doar cateva ore!!!

Iata cateva poze in care am surprins tot ce v-am zis mai sus…desi e doar o mica particica din acest superb oras!!!

Biserica Sfantul Pavel si cafeneaua care se afla „deasupra” orasului:

Incepem cu Biserica Sfantului Pavel, pentru ca in apropierea ei am reusit sa si parcam 🙂  …dar pe care, din pacate, am gasit-o inchisa…

E si mai frumoasa in realitate!!!!

Catre cafenea, pe langa o alta biserica a Sfantului Pavel (mai micuta):

To Ktima, restaurantul care ne-a rasfatat si vizual, nu numai culinar :))

Cappuccino-ul meu…cu multa scortisoaraaa!!!! 😀

Un Coca Cola foarte original 🙂

Platouri cu branzeturi, sandwich club, burgeri, waffles cu ciocolata…si clatite cu inghetata din partea casei+apa. Un mic festin, haha!!!!

Totul, absolut totul a fost delicios si peste asteptarile noastre iar privelistea a fost incantatoare!!!!!

Centrul Tesalonicului:

Catre centrul Tesalonicului apoi, prin parcuri pline de verdeata si racoare:

Piata Aristotel:

Manastirea Sfintei Cuvioase Teodora:

..unde se afla si moastele sfintei, impreuna cu cele ale Sfantului David din Tesalonic. O biserica cu adevarat impresionanta!

Interior biserica:

Sfanta Teodora:

Sfantul David din Tesalonic:

Priviti cat de aproape sunt cladirile de manastire!!!!

In curtea bisericii se afla izvorul Sfintei Teodora:

…si un stand cu carti si icoane, de unde mi-am luat si eu cate ceva:

Poza facuta afara din manastire, pe strada…

Biserica Sfantului Dimitrie:

La sfarsit, cateva poze cu Sfantul Dimitrie, izvoratorul de mir:

Si cu Sfanta Anisia, pe care abia anul asta am descoperit-o (multumiri, Amalia draga!):

A fost una dintre cele mai frumoase zile din vacanta noastra!!!

Nikiti, Grecia: locul in care am reveni iarasi si iarasi 🙂

Am stiut inca de cand ne-am intors din Grecia, de-atunci seara, amortiti de-atata drum, ca n-o sa reusesc sa va arat pe unde am umblat noi in vacanta…decat atunci cand va fi gata cu adevarat! 😀

Iar acum, de cateva zile, de cand soarele a obosit sa ne incinga bazinul din gradina si am realizat cu stupoare ca mai sunt doar cateva zile pana cand incepe scoala, am inceput sa-mi editez pozele si sa-mi adun gandurile pentru prima postare din vacanta noastra la mare: Nikiti, Grecia.

Multi dintre voi stiu deja ca destinatia noastra de vacanta de pana acum era Asprovalta, tot Grecia, dar anul asta am ales sa mergem in Nikiti, o statiune aflata pe bratul Sithonia (al doilea brat al peninsulei Halkidiki), un punct de plecare extraordinar pentru alte destinatii de vis. De aici am plecat, in fiecare zi, in alte zone, nedescoperite inca de noi, dar si in Salonic, pe care l-am revizitat cu mare drag.

Am prins si cateva zile ploioase, dar am vizitat impreuna cu Cipi si Bogdi satul vechi Nikiti si-am luat la pas fiecare cafenea si supermarket (grecesc, mai ales)…de unde cu greeeeu m-au scos afara 😀 Am luat cu mine cateva din bunatatile de pe rafturi, cu care am de gand sa va incant (sper doar sa nu raman fara ele pana cand termin de postat, haha…), plus nelipsitul „bidon” cu ulei de masline, cumparat de la o cunostinta a gazdei noastre, si, bineinteles, Feta.

Aici am vazut cele mai intinse plantatii de maslini si cele mai multe magazine „specializate” in miere. Am gustat din  mierea locala, foarte cunoscuta si in afara Greciei, si am adus acasa cateva borcanase cu miere pe care, de asemenea, le voi strecura in retetele mele viitoare. Mierea de pin, de portocale, si, poate cea mai „exotica” miere pe care am avut ocazia sa o gust, mierea Sousoura (susura, in romana), o miere dintr-o floare superba (un tufis, mai degraba), ne-au incantat simturile!

Postarea va fi, ca de obicei, cam lunga dar trebuie neaparat sa va arat plaja si portul cu pontonul peste care se aseza intotdeauna, frumos, noaptea…Old Nikiti de peste deal si toate bisericile in care am intrat si in care”se odihnesc” sfinti si oameni deopotriva…si, bineinteles, tot ce-am mancat 😀 Mancarea ocupa un loc extreeem de important in toate postarile mele, dupa cum bine stiti :)))

A fost mult mai frumos decat ne inchipuiam si ma bucur tare mult ca ne-am umplut ochii cu atatea locuri prea frumoase…si, nu in ultimul rand, ma bucur ca am legat prietenii noi, una dintre ele fiind gazda noastra, mai mult decat incantatoare (pupici dulci, Toula, tie si familiei tale minunate!!!), care ne-a oferit multe ponturi despre plajele aflate in apropiere…si ne-a daruit cele mai frumoase camere 🙂

Ziua nu prea puteai sa lenevesti aici, dar seara era tare bine!!!!

Aproape ca se zarea marea de la balconul nostru…

Ruta zilnica catre mare…scuzati cacofonia 🙂

Pontonul, de unde sareau, cu chicote si imbranceli, copii si adolescenti:

Plaja e generoasa si e impartita in mici golfulete, din stanci, parca special pentru a delimita tavernele ce-ajung pana pe plaja…

O mare bucurie mi-a adus aceasta bisericuta din apropierea marii, in care i-am descoperit pe Sfintii Teodor Tiron si Teodor Stratilat (Sfantul Nicolae apare in toate bisericile grecesti, cred) si unde am vazut cea mai frumoasa icoana cu Sfintii Parinti Ioachim si Ana:

Vedere de pe ponton catre orasul vechi (poze cu Old Nikiti mai jos):

Portul, seara, in asfintit…

Multe vaporase, pentru plimbari romantice…sau pescuit 🙂

…si-acum, mancarea!!!!! 😀  Si voi incepe cu Tacoc (se citeste Tasos), care ne-a atras cel mai mult:

Diminetile erau „incarcate” nu numai cu placintele sarate, ca cele din poza: cu branza, spanac, carnaciori, carne de pui, etc., ci si cu cafea si dulciuri!

Doar aici beam cate un Cappuccino, pentru ca pe plaja luam mereu Frappe si, foarte amuzant, ori de cate ori ceream un Cappuccino, ii imploram sa imi presare un pic de scortisoara, pentru ca asa fac mereu la noi, in Timisoara sau in tara…dar bineinteles ca se uitau ciudat, fiindca ei puneau intotdeauna scortisoara, si inca din belsug 😀

Ekmek Kataifi, preferatul meu!!!!! Il am si eu pe blog, sub doua forme: Cataif cu crema de vanilie si Kataifi Rolls.

Mi-a placut foarte mult aici, si nu numai pentru ca era relaxant si totul era extreeem de bun 😛 , dar si pentru ca toata lumea vorbea foarte bine limba engleza si am putut povesti cu chelnerita despre patiserul francez care creeaza toate deserturile lor grozave (am incercat sa-i smulg o reteta, dar n-am reusit 😀 )

Desertul lui Cipi preferat a fost Galaktoboureko, pe care, din pacate, nu il am, inca, pe blog:

Bogdi nu avea preferinte…daca era bine insiropat, era perfect!!!! :)))

Un alt local incantator: Day by Day Snack and Coffee, pe soseaua principala, unde am gustat cea mai delicioasa bugata!  Bougatsa Corner!!!!! 😛 Eu, momentan, o am doar pe cea de post…

…iar peste drum de bougatsa, se afla Gyropoleion sau „Burger House”, cel mai fain „popas”, in viziunea lui Bogdi 😀

Suntem si noi de acord, totusi, ca aici am mancat cei mai buni burgeri din toata vacanta!

Pe straduta care dadea in mare, ne-am oprit o data la Plaisir, unde am mancat o Spanakopita extraordinara!!!! Toate placintele, de fapt, erau delicioase!

…si, din nou, bougatsa!!!  Bogdi, dupa cum vedeti, pana cand m-am pregatit eu sa-i fac poza, si-a luat deja partea 😀

Si am ajuns si la deliciile nocturne :)) Cea mai faina taverna de pe faleza, cu cei mai draguti chelneri, si cel mai gustos Bouyourdi (zilele astea, il reproduc si eu acasa): O Gyros tis Nikitis!!!  Bouyourdi este un imn inchinat branzeturilor grecesti 😀 , o mancare de suflet, satioasa, care efectiv te „unge” pe suflet :)) …are ulei de masline din belsug, de-aia zic asta (Bogdi ar zice ca am scris cea mai cringe propozitie din lume, dar sa nu divagam, hahaaa!!!!)…un „fondue” ce are in el toata Grecia si care a fost preferatul lui Cipi!!!

Pe platou, a mai avut o portie de chiftele grecesti, ca niste mici, a caror denumire nu am retinut-o (prieteni din Grecia, ajutati-ma! 😀 ), cu cartofi si un dip de branza picanta (din nou, nu sunt foarte sigura ca am retinut corect…sa fie Htipiti sau Tirokafteri?! ). Cina a fost incununata de-un racoros si-acidulat Retsina, un vin alb, traditional grecesc, cu aroma subtila de brad:

Alta experienta culinara demna de a fi mentionata este platoul cu costite de miel…o nebunie!!!! :))

Cateii astia frumosi si cuminti ne-au tinut companie, in deplina liniste…dar au fost rasplatiti pe masura 🙂

La sfarsit, desigur, pizza, desi nu cred ca va gandeati la o pizza cat masa 😀 …foaaarte buna, de la Nel Fuoco:

Am mancat noi si Gyros, bun ca-ntotdeauna, si calamari, si caracatita la gratar, si peste, dar pe astea le aveti deja in zecile de poze din postarile vechi cu Grecia 🙂

Am prins si-o noapte cu artificii si multe aplauze, izbucnite in urma unei festivitati pe plaja (era un festival, dar nu stiu sa va spun mai multe…). A fost tare frumos!!!

Biserica mare din Nikiti e foarte impunatoare si frumoasa dar noi am prins-o aproape goala, din cauza ca slujbele in Grecia incep mai devreme decat la noi…mai ales vara… Ne-am bucurat insa ca ne-am putut inchina si multumi lui Dumnezeu pentru toate.

Am pastrat Old Nikiti, adica satul vechi, la finalul postarii, pentru ca ne-a placut foarte, foarte mult!!!

De aici, de langa biserica Sfantul Nikitas, construita in 1867, privelistea e minunata!

Biserica era inchisa, dar am simtit o pace si o bucurie de nedescris!

Am indraznit, la sugestia lui Cipi, sa lipesc obiectivul aparatului foto de geam..si am reusit sa fac o poza. Iata ce a iesit:

Foarte frumos!!!! Iar in continuare, dupa ce am privit cum turma de oi si capre isi urma, lin, drumul spre casa, am urcat pana la bisericuta Sfantul Gheorghe:

O bisericuta atat de frumoasa, dar, din pacate, parasita… Din 1861 e aici (scria anul deasupra usii). Am facut poze sub maslinul batran de langa scari, dupa care ne-am intors in statiune.

…iar a doua zi ne-am indreptat catre Agios Ioannis, Riviera. De vis!!!!

Revin, asadar, cu alte poze :)))

Pandispan cu caise. Cu caise de la noi, din gradina. Cel mai bun din lume!!

Kalimera, prieteni!!!! M-am intors de cateva zile bune din Grecia dar nu sunt inca aici 😀 , sunt in vacanta de dupa vacanta, se pare… Tot asa cum ma stiti, insa, vesela, cu capul in nori…si foooarte bronzata! :))

Programul meu zilnic, de cand sunt acasa, e: piscina, pregatit mancare (de asta nu pot scapa) si din nou piscina. Fara televizor, fara calculator, fara telefon!!!! Ca-n rai 😀

Inot in fiecare zi si, de fiecare data cand fac pluta, ma uit la avioanele ce „taie” norii si la randunelele care plonjeaza langa mine, dupa o „gura” de apa. Vorbesc cu viespile insetate si salvez toate buburuzele de la inec :))

Imi place si acasa, trebuie sa recunosc…dar in Grecia era ataaaat de bine!!!

M-am plimbat mult prin gradina si mi-am umplut ochii de verde si de toate nuantele de portocaliu. De la caise (si nu numai). Asa ca ieri m-am incumetat si am aprins cuptorul pentru un pandispan cu caise, cu caise proaspete, culese chiar atunci, din pom. Iubeeeeesc vara, o stiti prea bine…si prajiturile usoare si pufoase 🙂

Cu poze din prelungita noastra vacanta la mare revin in cateva zile :))) Va pup dulce, dulce pe toti!!!

Ingrediente:

• 10 oua
• 9 linguri de zahar (rase)
• 10 linguri de faina (pline, cu varf)
• 800 g caise foarte bine coapte, proaspete

Pandispanul cu caise e minunat asa cum e, dar, daca vreti sa va si racoriti in timp ce-l savurati, „asortati-i” o cupa de inghetata. De vanilie:

Mod de preparare:

Se incinge cuptorul la 170 de grade C (foc potrivit). Se tapeteaza cu hartie de copt o forma de aprox. 42 cm lungime si 29 cm latime.

Caisele se spala si se injumatatesc; se scot samburii. Fiecare jumatate de caisa se taie apoi in doua.

Pentru blatul de pandispan, se separa ouale; albusurile se bat la viteza mica, cu mixerul, cu un praf de sare (cat luati cu 3 degete). Se adauga apoi cate o lingura de zahar si se bate in continuare, la viteza mare, pana cand se obtine o spuma tare si lucioasa (ca de bezea).

Se adauga galbenusurile si faina, cernuta, si se amesteca totul usor, cu o spatula, cu miscari de jos in sus, exact asa cum am mai spus aici: Pandispan  Aluatul obtinut se toarna in forma pregatita si se niveleaza. Se aseaza caisele pe toata suprafata blatului (nu se imping in aluat)…eu am folosit 1 kg de caise si le-am cam inghesuit, dar a iesit ataaat de bun!!!! 😛

Pandispanul se coace cca. 25-30 de minute (faceti testul scobitorii, ca sa fiti siguri). Cand e gata, se lasa la racit in forma. Se pudreaza cu zahar pudra, vanilat, cum vedeti si-n poze:

…sau cu o cupa de inghetata!!!! Perfect! 😀

Cu acest Cheesecake Raffaello inghetat imi iau la revedere de la voi, prieteni dragi…dar nu pentru mult timp! La sfarsitul lui iulie voi reveni, sper eu, cu forte proaspete…si cu retete noi de pe meleagurile elene 😛

Dar pana atunci, trebuie sa va spun cat de buuun e acest cheesecake cu blat de cocos, fara gluten (am folosit faina de cocos), si crema Raffaello, o crema atat de usoara, de vara (fara frisca). Foooarte bun!!! 😀

Il puteti savura si dupa ce sta la frigider peste noapte, numai ca va trebui sa folositi un cutit extrem de bine ascutit, alfel nu veti obtine felii frumoase, blatul de cocos fiind destul de sfaramicios. Inghetat, insa, e cu totul alta poveste! Si e perfect in felul asta, acum cand termometrele iau foc 😀

Desigur, blatul din nuca de cocos poate fi inlocuit cu un blat fara coacere, un blat de biscuiti sau piscoturi (aveti aici mai multe idei: fara coacere).

Imi va fi taaaare dor de voi!!!!! <3

Ingrediente:

Blat de cocos:

• 5 albusuri
• 180 g zahar
• 125 g fulgi din nuca de cocos
• 50 g faina de cocos
• o lingurita praf de copt

Crema Raffaello:

• 500 g Mascarpone
• 80 g zahar pudra vanilat
• 397 g lapte condensat indulcit
• 500 g Creamy Quark sau iaurt grecesc
• 6 foite de gelatina sau 10 g gelatina granule (1 plic)
• 120 g bomboane Raffaello (12 bucati)
• 150 g napolitane cu nuca de cocos (glazurate cu ciocolata alba)

Ornat:

• 120 g bomboane Raffaello (12 bucati)
• 30 g fulgi din nuca de cocos

Mod de preparare:

Incalziti cuptorul la 170 grade C (foc potrivit). Ungeti cu ulei baza si marginea unei forme de tort cu diametrul de 26 cm; presarati baza formei cu 2 linguri fulgi de nuca de cocos.

Preparare blat:

Se bat albusurile spuma cu zaharul (cu mixerul). Se adauga apoi fulgii de nuca de cocos, faina de cocos si praful de copt si se amesteca totul foarte bine cu o spatula, de data asta. Compozitia se rastoarna in forma pregatita, se niveleaza si se pune la copt pentru cca. 20 de minute. Cand blatul e bine racorit, se trece cu lama unui cutit la baza lui (pentru a-l desprinde de forma) dar nu se scoate din forma.

Crema Raffaello:

Se pun foitele de gelatina la inmuiat in multa apa rece, intr-un bol incapator, timp de aproximativ 10 minute. Daca folositi gelatina la plic, puneti granulele de gelatina intr-un bol micut si turnati peste ele doar 100 ml apa rece. Lasati la inmuiat tot 10 minute.

In acest timp, se bate branza Mascarpone cu zaharul pudra vanilat, la viteza mare, cateva secunde; se toarna laptele condensat indulcit, pe care il puteti gasi si sub denumirea de „lapte concentrat”, la conserva, si se amesteca scurt; se adauga apoi Quark-ul sau iaurtul grecesc. Foitele de gelatina se scurg de apa si se topesc la microunde sau intr-un ibric, la foc mic. Se topesc rapid, in doar cateva secunde, asa ca fiti foarte atenti sa nu le tineti mai mult, pentru ca isi vor pierde puterea de intarire. Se procedeaza la fel si cu granulele de gelatina, numai ca nu mai trebuie scurse de apa ci se topesc asa cum sunt (chiar daca a mai ramas putina apa neabsorbita).

Se iau apoi doua, trei linguri din crema si se amesteca cu gelatina topita; de-abia dupa aceea se rastoarna in crema ramasa in bol si se amesteca energic. La final, se adauga napolitanele cu cocos tocate si bomboanele Raffaello taiate in bucati (eu am taiat fiecare bomboana in 3 iar migdala din mijloc in jumatate). Crema se rastoarna peste blatul de cocos si se niveleaza.

Servire si ornare:

Tortul se acopera cu folie alimentara transparenta si se lasa la congelator pana a doua zi. Inainte de servire, tortul se lasa sa se „dezghete” usor, cca. 15 minute, dupa care se orneaza cu fulgi de cocos si bomboane Raffaello:

Se feliaza si se savureaza cu poftaaaa!!!! 😀

Astazi va incant cu un chec de post cu visine, pentru ca suntem, oficial, in vacantaaa!!!! 😀

Gata cu examenele, cu evaluarile, cu testele si temele pentru acasa, cu stresul, cu trezitul devreme! Ma simt deja cu un picior in mare, haha!!! In Grecia, bineinteles!!!!

Si desi nu am crezut ca voi fi in stare sa fac ceva zilele astea, marea sarbatoare a Sanzienelor mi-a reamintit ca nu ai nevoie de prea multe pentru a te simti plin de bucurie si recunostinta. Asa ca am preparat un chec de post cu visine absolut delicioooos, mai delicios decat orice alt desert sofisticat!!! Rapid si „bine primit”! 😀

Pentru Bogdi meu iubit, pentru Cipi, rasfatatii mei parinti si, bineinteles, pentru voi! Va imbratisez strans pe toti iar celor care poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul le urez din toata inima: „La multi ani!”

Sa incercati checul!!!!!!!! :))) Va mai las aici o reteta de chec de post cu dovleac

Ingrediente:

• 100 ml ulei (floarea soarelui)
• 150 g zahar
• 2 pliculete zahar vanilat (20 g)
• 100 ml lapte vegetal (soia, cocos, migdale)
• 100 ml apa minerala
• 250 g faina
• 1 plic praf de copt (10 g)
• 250 g visine proaspete
• 2, 3 linguri fulgi de nuca de cocos

Mod de preparare:

Se incinge cuptorul la 180 grade C (foc potrivit) si se tapeteaza cu hartie de copt o forma de chec. Pentru ca foaia de copt sa acopere perfect forma, tineti-o un pic sub robinet…apoi stoarceti-o bine in maini (fara frica, virgula, ca nu pateste nimic 😀 ). Se scot samburii din visine iar visinele se lasa deoparte.

Pentru aluatul de chec, se bat cu mixerul, intr-un bol inalt, uleiul si zaharul+zaharul vanilat, timp de aproximativ 1 minut. Se toarna apoi laptele vegetal si apa minerala plus faina amestecata cu praful de copt. Se amesteca totul bine dar nu se insista cu amestecatul! Aluatul se rastoarna in forma pregatita si se niveleaza. Visinele, fara samburi si scurse de zeama, se amesteca cu nuca de cocos, dupa care se „presara”, cat mai uniform, deasupra aluatului de chec. Checul se lasa la copt cca. 38 minute, maxim 40 de minute!

Fulgii de cocos rumeniti si aromati vor imprumuta checului un plus de gust 😛

E super bun checul asta! Si dupa ce se raceste, ramane fraged si apetisant:

….si foooarte gustos!!!! :))

Pentru voi, prieteni dragi!!!!

Tort spirala cu cafea, un tort deosebit, facut cu dragoste!

Pana va povestesc mai pe larg despre cum am sarbatorit noi ca-n povesti, 3 zile si 3 nopti, haha, trebuie sa va spun ca am o slabiciune pentru torturile spirala. Si asta, pentru ca se fac foarte usor iar rezultatul e intotdeauna uimitor. Cum sper sa vi se para si acest Tort Spirala cu cafea pe care l-am facut cu gandul la Cipi si Bogdi (in 1 iunie a fost ziua lui Cipi…iar Bogdi, desi nu vrea sa creada, e inca un copil 😛 ).

Dar m-am gandit si la mine 😀 , asa ca am ales un tort pliiiiin cu cafea si scortisoara, viciile mele de temut :)))

As putea sa ma disculp spunand ca aroma puternica de scortisoara mi-a intrat in suflet cand am pasit pentru prima oara pe o straduta ingusta din Maroc, Casablanca, unde nu se simtea altceva in afara de scortisoara (poate si-un pic de miros de mandarine proaspete), sau ca obsesia asta a mea cu cafeaua a fost provocata de tatal meu, care isi savura intotdeauna cu atata placere cafeaua…dar de ce as face-o?!

Imi place la nebunie cafeaua, mai ales cu scortisoara, iar mai nou, de cand cutreiera Bogdi orasul cu prietenii lui, de-abia astept sa merg cu el la un Frappuccino! 😀

Si tocmai cand va marturiseam ca nu cred ca voi mai face vreodata poze pas cu pas (rasfoiti postarea asta: Charlotte framboise), m-am hotarat sa imi incalc supozitia, hahhaaa!!!!

Pe blog exista inca doua variante de tort spirala: cu ananas si cu ciocolata , la fel de extraordinare, si tot cu poze pas cu pas, dar m-am gandit ca v-ar placea sa „savurati” in intregime acest tort special, asa cum am facut-o si noi. Mai ales ca varianta asta e fara gelatina, deci si mai usor de facut!!!

Si, desi afara era urat si ploua in nestire, nu ne-am lasat influentati de vremea rea ci am ascultat muzica si am ras cu lacrimi facand tot felul de poze trasnite!!!  Astea cu mine si Bogi, cu ochelari, sunt cele mai normale :))))

Iar „motanii” ne-au tinut companie:

Ingrediente:

Pentru blat:

• 6 oua
• 150 g zahar
• 180 g faina
• 2 linguri cacao
• 1 lingura nes (pudra)
• 2 lingurite rase praf de copt

Siropul de cafea:

• 200 ml apa
• 80 g zahar brun (sau alb)
• 25 g cafea macinata (3 linguri)

Crema de Mascarpone cu scortisoara:

• 250 g branza Mascarpone
• 250 g branza Philadelphia
• 60 ml smantana pentru frisca
• 120 g zahar pudra (vanilat)
• o lingurita scortisoara

Crema de ciocolata alba cu Ricotta:

• 200 g ciocolata alba
• 100 ml smantana pentru frisca
• 100 g branza Ricotta

Glazura de cafea si ciocolata:

• 200 g ciocolata cu lapte
• 60 ml smantana pentru frisca
• 40 ml cafea rece, tare

Pentru ornat:

• 200 g piscoturi
• 200 ml cafea rece (poate fi si nes)

Mod de preparare:

Preparare blat:

Incalziti cuptorul la 180 grade (foc potrivit). Tapetati cu hartie de copt o tava mare de copt (cea de la aragaz).

Separati ouale (scoateti-le din timp din frigider); bateti albusurile cu un praf de sare (cat luati cu trei degete) cateva secunde, cu mixerul, la viteza mica. Adaugati apoi zaharul si bateti in continuare, la viteza mare acum, pana se obtine o spuma tare si lucioasa. Puneti apoi galbenusurile si mixati scurt.

Inglobati faina amestecata dinainte cu praful de copt, cacaua si  nesul si amestecati tot cu mixerul, dar la viteza cea mai mica. Compozitia pentru blat se toarna in tava pregatita si se niveleaza cu dosul unei linguri.

Coaceti blatul cca. 15 minute, apoi rasturnati-l pe un prosop de bucatarie umezit. Inlaturati hartia de copt si lasati deoparte pana cand pregatim siropul de cafea.

Sirop de cafea:

Se face un sirop din apa si zahar, punandu-le la fiert pentru cca. 5 minute, la foc mic. Se adauga apoi cafeaua macinata si se lasa sa dea cateva clocote , avand mare grija sa nu dea pe-afara!

Cand vedeti ca incepe sa se umfle si sa faca spume, luati ibricul de pe foc, apoi il repuneti si tot asa :))

Siropul se lasa la racit; se strecoara apoi de doua ori si se insiropeaza blatul:

Crema de mascarpone si scortisoara:

Se bate branza (Mascarpone+Philadelphia) intr-un bol adanc impreuna cu zaharul pudra si scortisoara pudra:

Separat, intr-un bol mai mic, se bate bine frisca lichida; se adauga apoi in crema si se amesteca usor, cu o spatula, pentru ca crema sa ramana spumoasa:

Cu greu, cu maaare greu m-am abtinut sa nu tot gust din ea 😀

Realizare „spirala”:

Crema se intinde cat mai uniform peste blat:

Se taie 4 fasii egale, pe latime:

Si se formeaza „spirala”, ruland fiecare fasie de blat (lasati lejer blatul, nu-l strangeti ca si la rulada):

Se aseaza mica spirala pe un platou de tort, unde se continua sa se infasoare feliile de blat, una in continuarea celeilalte, sub forma de melc, cu crema pe dinauntru:

Detaliu 😛

Finalizare tort:

Tortul spirala se acopera cu crema alba, preparata din ciocolata alba topita impreuna cu frisca lichida, in care se adauga branza Ricotta (dar numai dupa ce se racoreste compozitia de ciocolata).

Se acopera in intregime cu crema (suprafata si marginile), deoarece vom „lipi” apoi de ea piscoturile insiropate in cafea.

Afara, il puteti zari pe domnul Rafi 😀

Tortul se tine la frigider pentru minim 3-4 ore, dupa care se umple cu glazura.

Glazura de cafea si ciocolata:

Puneti toate ingredientele pentru glazura la foc foarte mic (puteti folosi si cuptorul cu microunde) pana cand se topeste ciocolata. Lasati sa se racoreasca, apoi turnati glazura in mijlocul tortului si nivelati:

Tortul se lasa pana a doua zi la frigider, cand il puteti orna cu trufe de ciocolata sau cafea…ori ca mine, cu cateva flori din buchetele mele de flori, primite de ziua mea 🙂

Tortul spirala, in sectiune:

Deliciooooos!!!!!!!! 😀

Iar, la final, am pastrat cele mai gingase „elemente” din postarea asta, florile <3

Acum vreau sa vina vara!!!!! :)))

Charlotte framboise. Numele asta mi-a aparut in vis, acum cateva zile, scris pe o hartie, si vorbesc foarte serios!  Mai exact, cu cateva zile inainte de Pasti. Si nu e prima oara cand mi se intampla! Cipi mi-a spus razand cu gura pana la urechi ca pana cand nu visez si numerele de la Loto, el nu mai crede nimic 😀

Dar asta s-a intamplat, probabil, din cauza ca mereu inainte de a adormi imi scanez gandurile, dorintele…iar un tort de genul asta, o „sarlota” proaspata (si usoara ca o zi de primavara 😛 ) era menit sa apara! Voiam sa il „umplu” cu oua mici si colorate de ciocolata si sa-l servim de Pasti dar am observat ca-mi prieste in vacanta si m-am lenevit de numa’, hehe!

Numai la cafea mi-a stat capul…si la cat de goala e casa atunci cand Bogdi pleaca la plimbare…

Am iesit si eu prin gradina si am pozat liliacul in floare, cu o pereche de fluturi indragostiti de florile-i inmiresmate, niste papadii in vant si florile de gutui, perfect deschise, parca special pentru a le imortaliza frumusetea…dar parca tot lipsea ceva, si, dupa ce a inceput sa si ploua, am stiut ce o sa fac ca sa imi treaca :))

Sper sa-l incercati si voi cat de curand, pentru ca e mai mult decat delicios!!!!!

Si, culmea, am avut inspiratie sa fac si cateva poze intermediare (poze pas cu pas nu cred c-o sa mai fac vreodata 😛 )

Ingrediente:

• 200 g piscoturi + inca 5 bucati
• 300 g zmeura congelata

Crema de branza:

• 300 g Mascarpone
• 200 g Quark Crema (cu iaurt)
• 200 g lapte condensat indulcit (de la conserva)

Crema de vanilie:

• 6 galbenusuri
• 100 g zahar pudra vanilat
• 250 ml smantana pentru frisca
• 8 foite de gelatina

Sirop de zmeura:

• 100 ml sirop de zmeura
• 100 ml apa

Glazura de ciocolata alba:

• 100 g ciocolata alba
• 125 g crema de branza Philadelphia

Pentru ornat:

• 100 g piscoturi subtiri „limbi de pisica”
• 250-300 g zmeura proaspata
• 50 g chipsuri de cocos sau fulgi de nuca de cocos

Pentru voi, cu maaaare drag!!!!

Mod de preparare:

Crema de vanilie:

Se pregateste prima oara crema de vanilie, pentru a avea timp sa se racoreasca. Astfel, se pun foitele de gelatina la inmuiat in multa apa rece si se lasa la inmuiat aproximativ 10 minute. Daca nu aveti la indemana foi de gelatina, pe care vi le recomand intotdeauna atunci cand e vorba despre creme fine de torturi sau prajituri, puteti folosi un pliculet de gelatina granule (10 g) dar pe care il veti amesteca cu doar 100 ml apa. Si gelatina granule trebuie sa stea la hidratat aproximativ 10 minute.

Apoi, se pun galbenusurile si zaharul pudra, vanilat, la bain-marie pentru cca. 5 minute, amestecand des in tot acest timp, dupa care se ia oala de pe foc si se adauga smantana pentru frisca. Se repune crema pe foc, tot la bain-marie, nu la flacara directa…doar daca aveti o oala speciala, cu fund dublu. La final, se adauga gelatina. Daca ati avut foite de gelatina, le scurgeti de apa si le puneti direct in crema, amestecand energic iar daca ati avut gelatina granule, o adaugati cu tot cu putina apa ramasa. La fel, amestecati viguros! Crema de vanilie se lasa deoparte, sa se racoreasca.

Crema de branza:

Se prepara extrem de rapid si usor: se „dezmorteste” branza Mascarpone intr-un bol, folosind mixerul (nu uitati sa o scoateti din frigider cu cca. o ora inainte de a va apuca de treaba). Se adauga apoi branza Quark, pe care o puteti inlcoui cu iaurt grecesc, si se amesteca bine. La sfarsit, se toarna laptele condensat din conserva, care trebuie sa arate ca acesta de aici: Banoffee Pie la pahar 🙂

Crema de vanilie se amesteca cu crema de branza, cu mixerul, la viteza mare sau cu mixerul vertical, cum am facut eu, ca sa fiu sigura ca nu imi raman cocoloase, haha!!

….uff, cat am scris deja si de-abia am trecut de creme 😀 Dar nu va lasati intimidati, imediat e gata!

Asamblare tort:

Se uda o forma de tort cu diametrul de 26 cm si se acopera cu folie alimentara transparenta.

Se „prepara” siropul de zmeura, adica se amesteca siropul de zmeura cu apa :)) Se iau cateva piscoturi, se cufunda in siropul de zmeura si se aseaza in forma, taind capetele piscoturilor in asa fel incat sa acopere bine baza:

Se toarna jumatate din crema, care, atentie, va fi inca lichida dar care se va intari la frigider (asta, ca sa nu va mai panicati ca nu v-a iesit crema cum trebuie 😀 ):

Se presara jumatate din cantitatea de zmeura, pe jumatate dezghetata:

…dupa care se reia toata treaba de mai sus: inca un strat de piscoturi insiropate, crema ramasa si restul de zmeura. Tortul se pune la frigider pentru minim 5-6 ore sau, cel mai bine, peste noapte. Eu, insa, nu l-am lasat nici 2 ore, de frica furtunii care parea sa vina :))

Cand e gata, se desface inelul detasabil al tortului si se inlatura folia:

Se aseaza apoi cu mare grija pe platoul de servit, unde se finalizeaza decorul.

Glazura de ciocolata alba:

Se pregateste glazura amestecand crema de branza Philadelphia cu ciocolata alba topita (topiti cu atentie ciocolata alba, pentru ca e foarte sensibila si se poate „taia”. Taiati-o mai intai in bucatele sau radeti-o si apoi se va topi foarte rapid si usor). Glazura se intinde cu lama unui cutit pe marginea si suprafata tortului, atat cat se poate 😛

Veti vedea ca glazura nu va acoperi complet nici marginea si nici suprafata tortului, din cauza umiditatii fructelor, dar e in regula, pentru ca marginile vor fi oricum ornate cu delicioasele piscoturi „langues de chat” iar deasupra va fi pusa zmeura proaspata si chipsurile de cocos sau fulgi de cocos.

Cumva, ca aici, in poza 🙂

Sectiunea nu e foarte spectaculoasa pentru ca tortul meu nu a avut timp sa se „aseze”. V-am spus deja povestea felierii lui :))

Un tort nemaipomenit de gustos, cu un gust atat de proaspat si usor, acest tort Charlotte framboise!

Si-acum, un coltisor din lumea mea…

Liliacul meu frumos, alb si mov:

Cu fluturii mei pereche 🙂

…si papadiile!!!!

Smochinul meu, crud inca…

Florile de gutui:

Si teiul meu, frumos inverzit:

Dragilor, in cateva ore ne vom indrepta pasii catre biserica noastra prea frumoasa si vreau sa va iau cu mine un pic, sa traim impreuna bucuria Invierii Domnului.

Pentru asta, va las cateva poze de astazi, facute de Bogdi special pentru voi, in afara de cea in care bate toaca 😀 , si va urez din tot sufletul: Paste fericit!!!!

Sa aveti inimile pline de fericire, prieteni buni! Asa cum le avem si noi acum 🙂

Asa bateam si eu toaca, acum multi ani, pe cand eram de varsta lui Bogdi 🙂 Voi ati batut vreodata toaca?!

Interiorul bisericii, cu icoana Maicii Domnului:

Sfantul nostru iubit, Sfantul Gheorghe:

Si o icoana cu Sfantul Serafim din Sarov, un alt sfant drag inimii mele:

Mormantul Domnului:

Hristos a Inviat!!!

Prajitura cu blat de smochine si crema de banane cu unt de arahide: o bunatate!! :))

Ultima reteta de post din Postul Pastelui, pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, am reusit si noi sa-l tinem, este aceasta prajitura cu blat de smochine si crema de banane cu unt de arahide (cam lung titlul, dar asta contine 😀 ), absolut delicioasa!!!! Sa va spun cat de mult i-a placut lui Bogdi?? Haha, nu cred ca mai are rost :))

Blatul e moale, umed, ca un blat de negresa, iar crema atat de matasoasa!!! Eu ador crema asta, din doar doua ingrediente, si am savurat-o de multe ori si in afara postului, ori simpla ori cu putina cacao ori nes. O puteti face oricand vreti, sub forma de „cheesecake” vegan, in pahare inalte sau boluri. Amestecati bananele cu untul de arahide, cu furculita, daca vreti sa fie mai rustica, sau cu mixerul vertical, daca o vreti spumoasa. Va fi un desert extrem de apreciat!

Aici: Inghetata vegana cu unt de arahide si banane o regasiti, desigur, sub forma de inghetata. In mod normal, nu are nevoie deloc de zahar, dar daca bananele nu sunt foarte coapte sau daca o serviti copiilor, puteti adauga putina miere.

Sper s-o incercati cat de curand!!!!

Ingrediente:

Blat de smochine:

• 200 g smochine uscate
• 200 ml apa fierbinte
• o banana medie, bine coapta (100-110 g, cantarita fara coaja)
• 80 g zahar (brun)
• 50 ml ulei vegetal (de floarea soarelui)
• 10 g pudra de cacao
• 150 ml lapte vegetal (soia, migdale sau orez)
• 150 g faina
• 1 lingurita praf de copt
• 1/2 lingurita bicarbonat

Crema de banane cu unt de arahide:

• 3 banane mari, bine coapte (aprox. 250 g, cantarite fara coaja)
• 200 g unt de arahide cremos
• o lingurita miere sau sirop de artar (optional)

Pentru decor:

• felii de banana, bine coapta
• miere (lichida), una, doua linguri

Pentru voi, prieteni dragi, cea mai buna prajitura de post cu blat si glazura din fructe!!!

Mod de preparare:

Pregatiri preliminare:

Prajitura asta incepe cu o noapte inainte 😀 , cand va trebui sa puneti smochinele uscate la inmuiat in apa (200 de ml), dar nu inainte de a le taia in sferturi si de a inlatura partea lemnoasa (coditele).

A doua zi, se incalzeste cuptorul la 180 grade C (foc potrivit); se unge cu ulei o forma de aprox. 27 cm lungime si 26 cm latime si se presara cu fulgi de nuca de cocos.

Preparare blat:

Puneti smochinele, cu tot cu apa, intr-un bol inalt si faceti-le piure cu ajutorul mixerului vertical. Adaugati banana si zaharul si mai mixati putin, sa se omogenizeze totul foarte bine; turnati apoi uleiul si laptele vegetal.

La sfarsit, se rastoarna amestecul uscat format din faina, praf de copt, bicarbonat si cacao si se amesteca scurt.

Compozitia rezultata se toarna in tava pregatita, se niveleaza cu dosul unei linguri si se lasa la copt 15 minute. Dupa cele 15 minute, se micsoreaza temperatura cuptorului la 170 grade C (foc domol) si se mai lasa inca 15 minute la copt. Blatul se lasa la racit in forma.

Crema de banane cu unt de arahide:

Pentru crema, asa cum deja v-am relatat mai sus 😀 , va trebui sa faceti piure bananele si sa le amestecati apoi cu untul de arahide cremos (puteti folosi si unt de arahide crocant, mai ales daca folositi mixerul vertical…sau puteti lasa crema asa cum e, cu bucatele de arahide).

E incredibil de gustoasa si dulce si fara miere sau sirop de artar dar voi, daca vreti, o mai puteti indulci un pic. Crema se intinde cat mai uniform deasupra blatului si se orneaza cu felii subtiri de banana.

Foarte gustoasa!!!!

Am revenit cu reteta de salata promisa, dragilor, o salata de fasole rosie cu ridichi si ceapa verde, pe care o puteti prepara atat in post cat si in oricare alta zi in care va este pofta de o salata rapida si satioasa!

Noi am savurat-o cu focaccia dar si o portie de cartofi crocanti ar fi la fel de bineveniti! 😀

Ingrediente:

• o conserva de fasole rosie boabe (kidney), 400-420 g
• 2 fire de ceapa verde
• 4, 5 ridichi (mai maricele)

Pentru dressing:

• 6, 7 linguri ulei
• 2 linguri otet
• 1 lingurita zahar
• sare si piper dupa gust

Mod de preparare:

Se scurge fasolea, se amesteca intr-un bol cu ceapa verde taiata in inele si ridichile taiate in felii subtiri; se toarna dressingul (sosul vinegreta) si se amesteca bine.

Salata se lasa cel putin 15 minute sa stea, la rece sau la temperatura camerei, dupa care se poate servi.

E incredibil de gustoasa!!!

Mai ales cu felii calde de focaccia!!!! 😀

Inspiratia pentru Prajitura Oreo de post pe care o vedeti acum mi-a venit, bineinteles, tot de la Bogdi 😀 Caruia nu ii venea sa creada ca am reusit sa-i fac inca o prajitura cu oreo la fel de buna ca cea de aici: Prajitura de post cu ciocolata si Oreo 

De data asta, blatul nu mai are in compozitie maioneza din lapte, vegana, ci banane si avocado. Iar crema are o multime de biscuiti Oreo, deci extra-yummy!!! 😛 Nu mai poate nimeni sa spuna ca nu exista prajituri de post delicioase! :))

Ingrediente:

Pentru blat:

• 2 banane medii, bine coapte (cca. 150 g)
• 2 avocado coapte, mici
• 150 g zahar
• 300 ml lapte vegetal (soia, migdale, orez, etc)
• 80 ml ulei
• 140 g faina
• 2 lingurite praf de copt (8 g)
• 1 lingurita rasa bicarbonat de sodiu
• 1 lingura cacao

Pentru crema Oreo:

• 150 g crema vegana tartinabila, din migdale
• 80 g zahar pudra (vanilat)
• 2 pachete biscuiti Oreo (300 g in total)
• 140 g Coconut Cream sau lapte de cocos (doar partea tare)

Bucatile astea au rezistat sedintei foto doar pana cand a dat Bogdi de ele 😀 …de-aia, mai jos, am refacut-o, alaturi de cele mai frumoase zambile din casa noastra :))

Mod de preparare:

Se incalzeste cuptorul la 180 grade C (foc potrivit) si se tapeteaza cu hartie de copt o forma de aproximativ 35×24 cm.

Pentru blat, se pun bananele si avocado intr-un bol inalt si se fac piure cu ajutorul mixerului vertical (daca sunt bine coapte, le puteti terciui cu furculita); se adauga zaharul si cacaua si se mai amesteca putin. Se toarna apoi laptele si uleiul, iar la final se adauga faina cu praful de copt si bicarbonatul (le cerneti printr-o sita deasupra compozitiei). Amestecul pentru blat se toarna in forma si se lasa la copt cca. 30 de minute.

Pentru crema, se amesteca crema vegana de migdale cu zaharul pudra si cu crema de cocos. Biscuitii Oreo se macina la robotul de bucatarie, intregi 😀 …si apoi se inglobeaza in crema. Crema se intinde cat mai uniform peste blat si se lasa la frigider cateva ore.

A iesit nemaipomenit de buna!!!!

Pentru voi, cu drag!!!!!

Astazi l-am asteptat pe Bogdi cu o portie maaare de ciuperci la tigaie cu orecchiette, o mancarica de post atat de gustoasa incat mai fac si maine o portie 😀

Am incercat-o pentru prima oara acum cateva zile, cand eram in criza de timp, si trebuia sa fac ceva super rapid si super bun de mancare, si nu aveam la indemana decat doua pungi cu ciuperci congelate si o punga cu niste paste mici, foarte dragute: orecchiette, congelate, pe care ma felicit si acum ca le-am cumparat 😛

In jumatate de ora masa a fost gata!

Uneori, un mic shortcut in bucatarie imi prinde atat de bine!!!!! Si cred ca si voua! Nu trebuie sa ne spetim chiar zi de zi in bucatarie, mai ales cand primavara de afara e atat de minunata (va pun cateva poze mai jos), nu credeti, dragilor?! 😀

Ingrediente:

• 300 g hribi, proaspeti sau congelati
• 300 g mix de ciuperci: champignon, pleurotus, ghebe, shiitake, etc
• 50 ml ulei (6-7 linguri ulei)
• sare si piper dupa gust
• 200 ml apa fierbinte
• 250 g orecchiette (paste fainoase mici)
• o legatura mica de patrunjel

Mod de preparare:

Incingeti uleiul intr-o tigaie incapatoare si adaugati ciupercile (cele congelate sunt deja taiate in cuburi, asa ca doar le rasturnati in tigaie). Adaugati sare si piper dupa gust si le lasati la prajit cca. 15 minute, la foc mic, cu capac; nu uitati sa amestecati din cand in cand!

Turnati apoi apa fierbinte peste compozitia cu ciuperci si mai lasati inca 10 minute pe foc.

In acest timp, fierbeti pastele in apa clocotita cu sare cca. 10 minute (puteti folosi si alte paste scurte in locul orecchiettelor).  Cand sunt gata, le rasturnati intr-o strecuratoare, le scurgeti putin si le puneti in tigaia cu ciuperci.

La final, se adauga frunzele de patrunjel, tocate marunt, se amesteca totul bine si se lasa aproximativ 5 minute sub capac, pentru ca pastele sa absoarba sosul:

Simplu, rapid…si delicios!!! 🙂

Daca nu tineti post, puteti adauga o lingura sau doua de smantana! Yummy!!! 😀

S-aveti pofta! Si sa va bucurati cat mai mult de soare, de zumzaitul albinelor, de cerul albastru si de norii pufosi…siiii de tot ce vreti voi, ca altfel nu ma mai opresc :)))

Asa arata primavara la noi:

Ieri, pe cand scriam de zor la reteta asta de briose de post cu coacaze negre, calculand gramaje si visand la imortalizarea rezultatului final in „adierea” blanda a soarelui 😀 , am realizat ca exact de asta duceam lipsa pe blog, de o reteta grozava de briose vegane cu fructe!!

Eu acum am folosit coacaze congelate, pe care le-am lasat cam mult la dezghetat (asta ca sa nu zic ca am uitat de ele 😛 ) dar care, odata amestecate in compozitie, au transformat umilul aluat intr-unul minunat, cu o nuanta vie de mov!

Am facut doua portii de briose, una dupa alta, atat de bune au iesit!!!! :))

Ingrediente pentru 12 briose:

Pentru aluatul de briose:

• 225 g faina
• 2 lingurite praf de copt
• un praf de sare
• 100 g nuci caju sau migdale
• 125 g zahar brun
• 100 ml ulei (de floarea soarelui)
• 180 ml lapte vegetal (soia, migdale sau orez)
• 200 g coacaze negre, proaspete sau congelate

Pentru ornat:

• 50 g coacaze negre
• 50 g zahar pudra

Sfat: puteti folosi zahar alb in loc de zahar brun si afine in loc de coacaze negre. Congelate sau proaspete.

Mod de preparare:

Se incalzeste cuptorul la 180 grade C (foc potrivit). Se aseaza hartiute de hartie in forma speciala pentru briose.

Preparare aluat:

Se pune laptele impreuna cu zaharul si uleiul intr-un bol si se amesteca bine cu mixerul. Separat, se amesteca faina cu praful de copt si sarea (cat luati cu 3 degete) si se incorporeaza in compozitia umeda. Se amesteca scurt, cateva secunde, pana cand aluatul se omogenizeaza. Se adauga nucile caju macinate (daca le prajiti putin (1-2 minute) inainte de a le macina, intr-o tigaie fara grasime, sau la cuptor pentru cca. 8 minute, ar fi si mai si 😀 ).

La sfarsit, se adauga coacazele negre si se amesteca usor, cu o spatula. Fructele ce se vor sparge impreuna cu sucul pe care-l lasa (sa nu fie mai mult de 4, 5  linguri, totusi…) vor face aluatul extrem de apetisant!

Coacere si ornare:

Se umplu formele de briose cu aluat si se pun la copt pentru 25 de minute, maxim 30 de minute. Cand sunt gata, se lasa sa se raceasca in forme, apoi se scot cu grija si se orneaza cu coacaze negre si zahar pudra:

Delicioase!!!!

Sectiune care abunda in fructe!!! :))

Focaccia cu oregano, dintre toate variantele de focaccia incercate de mine pana acum, e preferata lui Bogdi si e cea care ne duce intotdeauna cu gandul la vacanta de vara. La toate vacantele de vara petrecute in Grecia 🙂

Pentru ca de acolo am punga cu oregano uscat, puternic aromat si atat de linistitor!!!

Si, cum se face extrem de usor, o fac cel putin o data pe saptamana, spre bucuria lui Bogdi (si nu numai). Desigur, voi, daca vreti, puteti pune si busuioc sau rozmarin dar lui Bogdi doar asa ii place, cu oregano.

Astazi l-am surprins cu o portie maaare de focaccia, aburinda inca, chiar cand venea de la scoala…asa ca ii veti vedea si mainile prin poze 😀

Ingrediente:

Pentru aluatul de focaccia:

• 500 g faina
• 9 g drojdie uscata
• o lingura sare fina (rasa)
• 450 ml apa calda
• 15 ml ulei de masline

In plus:

• 3, 4 linguri ulei de masline
• 1-2 linguri oregano uscat
• sare roz sau grunjoasa

Mod de preparare:

Se incinge cuptorul la 200 grade C (foc puternic) si se unge cu ulei o forma cu diam. de 30 de cm. (puteti folosi si o tava de aproximativ 25cm x 22cm, daca vreti).

Preparare aluat de focaccia:

Cerneti faina intr-un bol incapator, adaugati drojdia uscata si amestecati bine. Folositi o drojdie buna (eu am gasit la plic, bio). Faceti apoi o mica adancitura in mijloc si turnati apa calda (nu fierbinte!) in care ati dizolvat sarea. Turnati uleiul de masline (puteti folosi si ulei de floarea soarelui) si amestecati viguros cu o spatula sau cu o lingura de lemn. Ori direct cu mainile, cum am facut eu 😀

Aluatul e lipicios si moale si nu se poate framanta ci doar se amesteca 1-2 minute, ca sa „inghita” cat mai mult aer, se „bate” cu mainile, se trage cu degetele si se izbeste de marginile bolului si tot asa… va distrati un pic 😛

Se lasa apoi la crescut, intr-o punga, cum am facut si aici: Focaccia cu pastrav afumat. Dupa o ora si jumatate, e bine crescut si pregatit de coacere:

Daca nu aveti drojdie uscata, folositi 30 g drojdie proaspata, pe care o amestecati cu 1 lingurita zahar pana se lichefiaza si putina apa calda; o pudrati apoi cu o lingura de faina si o lasati sa creasca 8-10 minute, dupa care o amestecati cu faina si cu restul ingredientelor.

Aluatul se rastoarna apoi in tava cu ajutorul unei spatule, fara sa se niveleze. Se toarna uleiul si se presara cu oregano si cu sare, ori de Himalaya ori groasa:

Bogdi ar fi vrut mai mult oregano…dar am zis sa nu exagerez! 😀

Se „inteapa” apoi aluatul cu degetele (va ungeti pe maini cu ulei) si se mai lasa sa creasca in forma cca. 15 minute, dupa care se pune la copt:

Coacere:

Se lasa la 200 grade C (foc mare) primele 10 minute si inca 20 de minute, maxim 25 de minute, la 180 grade C (foc potrivit).

Doi pofticiosi 😀 , Bogdi si Rafi!!!

Focaccia e gata cand e frumos rumenita iar baza, batuta usor cu degetul, va suna a gol. Si va iesi intreaga din tava, dupa cum vedeti 🙂

E atat de buna!!!!!!!

Bogdi, fericit! Si eu, si mai si!!! <3

V-am pastrat si voua o bucatica, dar sper s-o incercati cat de curand! 😛