La Praid, la salina…

Salina din Praid a fost pentru noi toti, trebuie sa recunosc, o mare surpriza…una extrem de incantatoare 🙂
Nu ne-am asteptat nici un moment sa descoperim o adevarata lume in adancuri 😛 …un mic orasel, cu baruri si restaurante…muzeu, bisericuta, banci de lemn pe care ne-am putut „odihni” si noi si laptopul din dotare plin cu filme si jocuri pentru Bogdi…
…cu locuri de joaca pentru copii, cu trambulina, tobogan gonflabil, mese de ping-pong, leagane de lemn si spatiu cat cuprinde 🙂
…cam 3-4 ore era media de zabovit prin salina pentru ca terapia sa dea roade dar credeti-ma, la cat de racoare si bine era (temperatura in salina e de 15-16 grade C, ori e vara ori e iarna) si in cate activitati te puteai angrena, timpul parea ca zboara si iti puteai linistit petrece chiar si o jumatate de zi acolo…
Noi ne-am facut abonament si pe langa faptul ca am platit mai putin, am avut si „intaietate” la locurile din autobuz…caci pana ceilalti stateau la coada sa-si cumpere bilet, noi ne si strecuram, rapusi de soare, pe scaune :P…pe-afara erau constant peste 30 de grade…

Buun, si-acum niste poze, nu?!
Cam asta era traseul zilnic catre salina…de la parcare, pe langa tarabele cu jucarii si suveniruri…de unde nu scapam „netaxati” de Bogdi 😀

…catre statia de autobuz(e):

…care ajungeau aproape intotdeauna sa plece arhipline:

Uneori, ne luam cu noi cate o „gustarica” din asta satioasa…un langos imens, uns cu smantana si presarat cu cascaval…yummy!!! 😀

…sau cate o pereche de kurtos…unul de cocos (preferatul meu) si unul de nuca:

…de-aici, de la mama lor 😛

Aici am surprins pentru voi intrarea in mina de sare, unicul moment in care se mai zarea lumina zilei, caci in secunda in care „paseam” in mina, eram inconjurati de bezna totala…

De aici porneam pe jos…

…la maratonul scarilor 🙂 …care erau mai mult de 200 (le-a numarat intr-o zi tati, care e extrem de curios din fire :D)

Primele imagini din salina: ariciul, pe care-l pupacea in fiecare zi Bogdi…
…dragut da’ cam sarat 😛

„Harta” 😛

Catre parcul de distractii… 🙂

Aici era o zona mai linistita, in care puteai sa joci badminton, tenis de masa…

…sau unde puteai, pur si simplu, sa servesti masa:

…aici, eu si Bogdi eram la atac de afine si zmeura proaspete, „culese” de pe drum, la galetusa… 😛

…nici kurtosul nu a avut o soarta mai buna 😀

Mica bisericuta…si ortodoxa si catolica:

Muzeul sarii:

Sculpturi in sare…

Cafeneaua, preferata noastra 😛

…de unde, dupa ce ne-am echilibrat nivelul de cafeina din sange :D…am imortalizat una, alta…

Aici se vede iesirea din salina…pe scarile alea luminate…

…care duceau la restaurant:

…unde, din pacate, nu am ajuns niciodata sa degustam ceva, din cauza ca eram deja ghiftuiti cu ce v-am aratat mai sus 😛
…dar si pentru ca ne asteptau specialitatile din Campul Cetatii, ale caror arome imbietoare am sa vi le descopar curand…

…si cam asta a fost! 🙂
Frumos tare…si foarte benefic, pentru intreaga familie!
Daca ajungeti cumva prin zona, sa nu ocoliti minunata salina, ce ne-a incantat atat…

PDF