Sfanta Manastire Horezu

Manastirea Horezu, ce se afla la doar cativa km. de Manastirea Bistrita, a fost una dintre minunatele locatii pe care le-am vizitat in cele 3 zile petrecute alaturi de maicuta noastra draga.

Prima impresie, de cum cobori din masina, e absolut coplesitoare, datorita spatiului extrem de generos ce ti se „deschide” in fata ochilor…


…si de care, cum era de asteptat, s-a aratat cel mai incantat Bogditu meu iubit. A inceput sa fuga de cum a pus piciorul pe pamant πŸ˜€


Iar noi, in racoarea micii fantani din apropiere, am asteptam cu totii…sa oboseasca πŸ™‚

Tare bine mi-a prins sa-l vad pe puiutul meu fericit!
…cat de linistita m-am simtit in timp ce-l urmaream, surazatoare, cu privirea siΒ cat de departe era toata lumea…Β  Aproape insesizabil se topeau nimicurile in tihna ce ne-nconjura…

…asa ca, ametiti fiind de-atata bine πŸ˜€ …am patruns emotionati in interiorul frumoasei manastiri…
…de fapt, Bogdi a intrat primul, de mana cu maicuta Ecaterina:


Si iata-ne, din nou…dupa atatia ani, in fata bisericii, la vazul careia eu am uitat si sa respir…
E uluitor de frumoasa!!!!!!!!




…cum, de altfel, sunt si picturile de la intrarea in biserica, surprinse de Cipi meu drag πŸ™‚
In partea stanga e infatisat marele domnitor si ctitorul acestui sfant lacas -Constantin Brancoveanu impreuna cu familia sa:


…in timp ce in partea din dreapta sunt imortalizate scene terifiante din „Judecata de Apoi”:


Sus pe arcada vedem inca o pictura magnifica:


…iar pe bolta: doi ingerasi! πŸ™‚


Din interiorul bisericii avem doar o singura poza: pe cea cu minunatul candelabru, asemanator celui de la Manastirea Bistrita (biserica era in renovare, erau schele peste tot si nu am reusit sa fac mai multe poze):


…si pentru ca mai aveam de asteptat cateva minute pana cand se servea masa de pranz, am profitat de ocazie pentru a ne bucura de frumusetea ce ne-o oferea intregul complex manastiresc:


Am vizitat si biblioteca, de unde Bogdi scump mi-a ales cea mai frumoasa bratara, o bratara impletita cu atata maiestrie de maicute…cu margelute gri si rosii πŸ™‚

…dupa care am urcat, la sugestia maicutei noastre, la etaj…ca sa vedem si paraclisul…

Cat de frumos se vede biserica de la etaj, asa-i?! πŸ™‚


…si odata ajunsi la capatul scarilor…
…la capatul culoarului, care parea atat de stramt si intunecat, am dat de mica bisericuta, de la balconul careia ne-am umplut ochii de…

Verde crud, verde crud
Mugur alb, şi roz şi pur
Vis de-albastru şi de-azur

…etc. πŸ™‚
…exact ca-n poezia lui Bacovia (pe care il ador)

Unica poza-amintire din paraclis e cea in care puteti admira catapeteasma stralucitoare…
…si pictura deosebita ce se distinge vag, in colt : icoana Sfantului Grigorie Decapolitul:


La coborare, parca am fost cu totii mai usori… πŸ™‚
…iar Bogdi mai mult ca oricine…caci o avea pe maicuta draga langa:



Dupa ce am coborat, mi-am amintit cu stupoare ca am trecut pe langa trapeza veche (sala de mese) fara s-o pozez…asa ca mi-am „indreptat” rapid greseala πŸ˜›


Prim-plan cu icoana ce se afla chiar deasupra usii:


…si o ultima privire in interior:


…dupa care, ne-am indreptat catre iesire…cu speranta ca vom mai avea ocazia sa vizitam minunata Manastire Horezu…de care ne-am indragostit atat! :))