Surpriza de ziua mea-Carticica Practica

 

Dragilor, poate ca unii dintre voi stiti deja (daca ati cumparat Carticica Practica din luna asta 😛 ) ca am aparut si eu pe-acolo :)))  Totul a pornit de la o fata minunata, Maria, care imi bucura intotdeauna inima cu mesajele ei calde. Ea mi-a facut o surpriza nemaipomenita, cu o luna inainte de ziua mea, povestind despre mine in revista ei preferata: Carticica Practica. Nu stiu daca ma credeti, dar am fost atat de emotionanta incat am lacrimat in magazin cand i-am citit „dedicatia” 

Pupici o mie Mary scumpa si Roxana Melnicu!!!!

Iata coltisorul meu de citit, care include mai mereu si-o ceasca mare de cafea…mai ales daca e personalizata! 😛

 

Si iata mesajul Mariei mele dragi:

Dar v-am lasat si eu cateva cuvinte 🙂

 

Si v-am adus 4 retete de vara, racoritoare si imbietoare!

1. Desert la pahar cu capsuni 

2. Prajitura ieftina cu fructe

 

1. Prajitura cu lapte batut

2. Prajitura cu capsuni

Sper din tot sufletul sa le incercati!!!! Si sa imi dati de stire, daca v-au placut! 😉

 

A fost tare bine astazi, am avut si soare, si nori pufosi, am rasfoit revistele (si nr. 4 si nr. 6) si mi-am baut cafeaua in ritm de hardbass 😀

DJ Blyatman – Babushka, preferata mea din toate creatiile lui, toate super tari :)))

 

Va pup pe toti, prieteni dragi, sunt foarte fericita ca a venit, in sfarsit, vara!!!!

…eu cand vad ca e soare, fug in gradina si imbratisez copacii 😀 , dar acum stau toata ziua sub parfumul ademenitor al teiului meu drag, ce „zumzaie” de dimineata pana seara!!!




Elle…et moi :P

Elle et moi, sau invers 🙂
Oricum ar fi, surpriza a fost una minunata, si pentru asta, pentru aparitia mea in „cea mai vanduta revista de moda din lume” trebuie sa ii multumesc Alinei Baisan, care s-a aratat, dupa cum veti vedea, foooarte entuziasmata de blogul si retetele mele…”ciocolatoase” 😀

V-as fi impartasit mai devreme aceasta mare bucurie, dar am asteptat „pachetul” cu revista. Da, Alina mi-a trimis revista acum cateva zile si m-am bucurat foarte tare sa o primesc astfel, chiar daca am intarziat cu afisarea ei pe blog (ii scriam Alinei in mailul de raspuns, ca asta mi-ar bucura inima mult mai mult decat daca as cumpara-o de la chiosc :P)

De cum am scapat de ambalajul de hartie, am rasfoit-o cu nesat, asa cum o faceam pe vremuri 🙂
…si acum la fel de rafinata ca atunci…

Alina imi scria in mailul in care ii trimisesem cateva retete dintre care ea urma sa o aleaga pe cea mai apetisanta:Petit Fours si declaratia de dragoste de Craciun au iesit cistigatoare!” 🙂

Va pun linkul retetei pentru exemplificare 😉
PETIT-FOURS

Si m-am gandit ca daca tot nu a fost destul loc pentru ca tot interviul meu sa intre in revista, sa vi-l redau aici. Sint sigura ca sinteti curiosi despre ce am mai putut sa bat campii 😀
Mai ales ca unele raspunsuri din revista au fost si ele „micsorate” si nu corespund realitatii…

ELLE: Cind ai intrat in rindul blogosferei romanesti si cum ti-a venit ideea sa iti faci un blog culinar?
Am facut cunostinta cu blogosfera romaneasca in anul 2007, mai exact pe la inceputul lui februarie.

Ideea crearii blogului s-a nascut din dorinta de a impartasi cu ceilalti pasiunea mea pentru gatit.

ELLE: Ce asteptari aveai la inceput de la acesta?
Acum trei ani nu imi doream decat ca cei din familia mea sa realizeze ca stiu intr-adevar sa gatesc :). In timp, insa, situatia s-a schimbat, si acum tot ce imi doresc este ca cei care intra pe blogul meu, o data, sa revina…mereu 😛
ELLE: Ce ocupatie ai, in afara de cea de bloger?
Cea mai frumoasa dinte toate, cea de mamica 🙂
ELLE: Citi vizitatori unici ai pe saptamina (sau alti parametri relevanti de trafic)?
…mai nou, de la 13.000 in sus…
ELLE: Ce “calitati” crezi ca ti-au adus popularitatea in blogosfera?
Probabil sinceritatea si originalitatea pozelor sau a povestirilor mele naive, din care rareori scapa nementionat puiul meu drag 🙂
ELLE: Avind in vedere ca fotografiile de calitate cintaresc mult in acest domeniu, e posibil ca din blogosfera culinara sa rasara si primii specialisti romani in “food styling”?

De ce nu?! …cred ca intr-un final toti pasionatii de „bucate in imagini” vor ajunge niste mici asi ai fotografiei 😛

ELLE: De ce crezi ca au asa mare popularitate blogurile culinare in Romania?

Datorita cresterii gradului de utilizare a internetului, fara indoiala.

ELLE: Cum ti-a schimbat acest blog viata si cum crezi ca a schimbat el viata celor care te citesc?

Viata mea s-a schimbat cu siguranta in bine, si sper ca si cei care ma viziteaza sa fi simtit aceleasi benefice efecte :))

ELLE: Care sint regulile la tine in bucatarie?

In bucataria mea nu exista reguli!!!
…nu ca ar fi o anarhie totala, hihi…dar cum sintem mereu tentati sa ii pasim pragul si sa experimentam diverse (si aici il includ si pe sotul meu care face o omleta de vara nemaipomenita sau pe Bogdi, baietelul meu iubit, care se descurca chiar binisor in bucatarie) e destul de greu sa fii rigid…
Plus ca n-as putea avea niciodata o atitudine serioasa vis-a-vis de mancare 😀

ELLE: Care este condimentul preferat?

Fara ezitare, scortisoara!!!

ELLE: Pe cine ai invita la o masa extra speciala?

Pe baietii de la Billy Talent…le-as da o prajitura in schimbul unei piese de-a lor 😛

ELLE: Ce nu ai in bucatarie si ai vrea sa ai?

Lumina buna, naturala, pentru poze cat mai reusite.
…asta ca sa nu mai fiu nevoita sa fac „naveta” intre bucatarie si pavilionul din gradina atat de des :))

ELLE: Ce apreciezi la o reteta?

Gradul de dificultate 😛

ELLE: Mentorul tau in materie de bucate este…

Nu am niciun mentor si nici nu cred ca voi avea vreodata…

ELLE: Blogul favorit…

Ree Drummond –The Pioneer Woman

Acestea fiind spuse, va las in compania revistei (cred c-o mai gasiti pe la tarabe)…si a celor mai pufoase si delicioase briose de post, facute in cinstea acestui frumos eveniment, bineinteles, cu ciocolata!!!!!!!!!!!

 

La final vreau sa le multumesc celor doi talentati bucatari Adi Hadean si Costachel pentru gestul frumos, cavaleresc, de a ma mentiona si pe mine, si pe ceilalti bloggeri pasionati de gatit, in articolul pe care l-au afisat, fiecare pe blogul lui, despre aceasta minunata aparitie a noastra in Elle (baieti, ma simt onorata ca v-am stat alaturi!)
Alina, pupici multi pentru surpriza „de Craciun” 😛




Guest-Star, la Cantina Socială :)

Dragii mei, astazi vreau tare mult sa va fac cunostinta cu niste oameni minunati: Cristian si tanti Jeni, de la Cantina Sociala.
Le-am fost alaturi, la o cafea cu vorbe :P, dar nu oricum ci ca invitat special…ba chiar foarte special, fiind pentru o zi un mic „star” 😀

Va invit, asadar, alaturi de noi, cu mare drag…la o cafea, retete de acasa si multe amintiri!!!!!!!!!!
(dati click pe linkul rosu)

GUEST-STAR DAY: LAURA SAVA

Mii de multumiri, dragilor, pentru surpriza nemaipomenita!!!!!!!!!!!!!!!!!
Datorita voua, ziua de astazi s-a transformat dintr-una incredibil de anosta intr-una stralucitoare.




O discutie intre prieteni

Dragii mei, cum bine zice Cooly (Attila), prietenia noastra are ceva vechime 🙂 …asa ca interviul, pe care sper ca-l veti citi cu maaare interes va va aduce mai aproape de mine, asa cum sint eu de obicei, deschisa, vesela…ba chiar mai mereu cu gura pana la urechi 😀

Daca vreti, asadar, sa mai aflati una, alta despre mine, si sa ne amuzam impreuna despre ce mai debitez eu, va doresc citire placuta!!!

Culinario.ro: Din ce perspectiva abordezi mancarea si ce inseamna ea pentru tine?

Laura Sava: Sint o maaare gurmanda, asa ca mancarea, pentru mine, a fost si va ramane mereu fascinanta. As putea spune, lasand gluma la o parte, ca o abordez cu o nesfarsita curiozitate si exaltare. Ea e cea care, zi de zi, ne aduce (mai) aproape unii de altii, ne rasfata si ne incanta simturile. Pentru mine inseamna libertate, libertatea de a face ceea ce-mi place!

Culinario.ro: Ce te-a determinat sa scrii un blog despre mancare?

Laura Sava: Pasiunea pe care o nutresc fata de ea, clar! (fata de dulciuri, mai corect spus :D ). Initial, blogul meu a fost un vartej haotic de retete si ganduri, impletite cu multa naivitate, hi, hi, naivitatea celui care descopera o lume noua (in februarie 2007, cand am postat prima reteta pe blog, numai eu bantuiam blogosfera culinara, atat de dolofana acum). Dorinta mea a fost, de fapt, sa impartasesc lumii o particica din ceea ce ma face pe mine fericita.

Culinario.ro: Cat timp investesti in administrarea blogului?

Laura Sava: Nu m-am cronometrat niciodata :) , dar in linii mari e vorba despre o “cantitate” deloc neglijabila de timp, deoarece acest intreg proces al imortalizarii etapelor de preparare a retetei, pozele pas cu pas, prelucrarea lor (nu una foarte avansata, fiindca nu ma pricep, doar micsorare si alte chestii de baza), cat si redactarea retetei necesita timp. Uneori lucrez si cate doua zile la o reteta, fiindca ba nu am soare destul, ba descopar in ultimul moment ca imi lipseste un ingredient-minune, ba ma striga Bogdi sa vedem impreuna incredibilul desen animat: Avatar – Ultimul stapan al aerului, hi, hi… deci, nu e usor…
Tind sa spun ca doar cei foarte pasionati de asta, o pot face, fara intrerupere, fara oboseala sau plictis, zi de zi…

Culinario.ro: Cine sunt cititorii tai si care este relatia ta cu ei?

Laura Sava: Cititorii mei sint, fara indoiala, niste oameni minunati, calauziti de aceeasi inflacarata pasiune (lucram mult cu cuptorul, noi astia pasionati de bucatarie, you know?). Sint oameni care mi-au inteles perfect mesaju, adica acela de a “gusta” din bucuriile marunte ale vietii. Sint cei care, probabil, au descoperit cu uimire cat de mult bine face o masa pregatita pentru cei dragi, uneori stangace chiar, dar pregatita de ei insisi.
Ii simt pe toti foarte aproape de inima mea si le multumesc pentru mesajele induiosatoare si sincere cu care imi fac mereu ziua mai frumoasa!

Culinario.ro: Cum te sprijina familia in aventura ta culinara?

Laura Sava: Ha, ha, aici lucrurile nu sint cum par a fi, deoarece ma sprijina mai mult consumand :)
Glumesc, laudele pe care le primesc de la ei sint tot ce-mi trebuie pentru a continua ;)

Culinario.ro: Ce satisfactii iti aduce blogul si cum il vezi in viitor?

Laura Sava: Blogul mi-a adus prietenii pe care nu am avut norocul sa ii am in viata reala, asa ca sint foarte entuziasmata, si sper ca pe viitor, pe langa prietenii pe care i-am castigat deja, sa pot dobandi si alte pretioase marturii de prietenie.

Culinario.ro: Te-ai gandit la vreun moment dat sa renunti la blog?

Laura Sava: Da, si cred ca la un moment dat, toti detinatorii de bloguri s-au confruntat cu asta. Cauzele sint multiple, nu am cum si nici nu vreau sa intru-n amanunte. In cazul meu, in cele din urma, dupa o mica pauza si-o analiza profunda, lucrurile s-au asezat la locul lor si ma bucur enorm acum ca nu am renuntat.

Culinario.ro: Care sunt proiectele interesante la care ai participat datorita blogului si pasiunii tale pentru gatit?

Laura Sava: De proiecte in adevaratul sens al cuvantului nu am avut parte, dar de rasfatul celor din presa scrisa si on-line da! Retetele mele au aparut in diverse publicatii si pe langa asta am primit si multe reactii pozitive din partea multor site-uri de gen, ceea ce nu a putut decat sa ma bucure nespus.

Culinario.ro: Ce lucruri surprinzatoare ai invatat despre mancare si oameni in perioada de cand ai blogul?

Laura Sava: Doar unul singur, dar poate si cel mai important, si anume: mancarea uneste cu adevarat oamenii! Asta descopar zilnic, cand vad cati vizitatori ma urmaresc din toate colturile pamantului.

Culinario.ro: Ai o reteta favorita? Spune-ne despre ea.

Laura Sava: Pai, am mai multe :) dar am sa ma limitez la una speciala si foarte pe gustul meu. E vorba despre un tort ce are in compozitie cafea si ciocolata, adica cele doua “elemente” esentiale in supravietuirea mea, hihiii… Se numeste Tort de trufe, si l-am facut de ziua mea si a sotului meu. Sper sa il incercati si sa va placa la fel de mult pe cat ne-a placut noua.

Culinario.ro: De unde te inspiri pentru retete noi?

Laura Sava: Inspiratia mi-o gasesc (inca :P ) scotocind prin teancul nepieritor de retete pe care le-am cules de-a lungul timpului din diverse reviste si publicatii, dar nu refuz niciodata noi sugestii si idei, mai ales din partea prietenilor mei de pe blog. De asemenea, de mare folos se arata a fi si blogroll-ul meu, de unde descopar mereu, cu stupoare, lucruri noi si minunate.

Culinario.ro: Daca ai avea ocazia sa iei un interviu cuiva despre mancare, cine ar fi aceasta persoana?

Laura Sava: Sotului meu, definitely!!! :D …pentru ca uneori e foooarte mofturos, astfel ca in cazul asta as afla si eu, intr-un sfarsit, ce-i place cel mai mult. Ei bine, il tachinez acum un pic :) caci el e, de fapt, “barometrul gustului” in casa noastra si ii multumesc ca ma intelege si uneori ma mai ajuta cu cate-o poza (daca vedeti pe blog vreo poza mai faina, sa stiti ca a facut-o el :D )

O discutie…intre prieteni

Draga Attila, iti multumesc din suflet ca mi-ai facut onoarea de a „deschide” seria interviurilor culinare de pe blogul tau. Mi-ai facut o mare bucurie 🙂




„Decat O Revista”

Dragii mei, momentul pe care l-am asteptat cu atata nerabdare si emotie a venit!!!!!!!!!!!!
Decat O Revista e de-acum accesibila tuturor, iar eu o pot de ieri rasfoi in voie, oricand, oricum, oriunde… 😀

Lavinia Gliga mi-a facut-o „pachet” si mi-a expediat-o acasa. E o incantare!!! Nu ma pot opri din a o admira!!!

Are atatea povesti minunate si e atat de captivanta incat am „sorbit-o” cu mare nesat, alaturi de cafeaua mea matinala…
…si de-un fursec 😛


Dar sa nu credeti ca m-am dezmeticit din vartejul de emotii care a pus stapanire pe mine inca din momentul in care am aflat ca acesti oameni minunati vor sa le indulcesc paginile cu un tort special.
Ma simt foarte onorata de propunerea lor…si foarte rasfatata!!!

Tortul de ciocolata care va zambeste apetisant din revista a fost facut special pentru ei (si pentru Cipi meu drag 🙂 )
…iar Lavinia mi-a incantat sufletul la maxim cu cuvintele ei magice si atat de bine alese…dati click pe poze ca sa vedeti cat de frumos m-a portretizat:


…si pe afara am luat-o cu mine, la balansoar…
Ne-am leganat gandurile langa pavilionul odata insorit…


Si pana chiar si ultimul mohican (motan 😛 ) mi-a salutat aparitia delicioasa. Desigur, in felul lui dezinteresat de orice nu seamana a biscuiti cu gust de peste 😀


Sint atat de fericita!!!!!!!!!!!!
Va invit s-o rasfoiti 🙂

P.S. Cu ocazia asta, iubitul de Cipi mi-a facut cadou un nou aparat foto, un Nikon…nu-stiu-cat 😛 …cu care sa imi imortalizez mai bine creatiile culinare!!!




Tort de ciocolata

Acest tort de ciocolata este surpriza despre care va vorbeam la postul anterior, cel cu aperitivele „inmiresmate” de ziua noastra, un tort minunat, cel mai bogat tort de pana acum in ciocolata!!!!!!!! Mai decadent si mai irezistibil de-atat nu cred ca exista :D, are ciocolata in toate ungherele, si-n blat, si-n crema si in glazura dulce si lucioasa!!! E cu adevarat un tort special, facut pentru o persoana speciala, sotul meu Ciprian, pe care-l iubesc nebuneste si-acum, si care e cel mai bun prieten, tatic si sot din univers (ma suporta dragul de el inca din liceu :P). Asadar, pentru sarbatorirea celor 9 ani de cand sintem „unul”, am ales acest fara cuvinte de delicios tort, dat fiind faptul ca amandoi sintem niste dulci…ha, ha, ha…si lesinam in fata unei felii de ciocolata!!! Dar surpriza nu se opreste aici. Dedicatia se indreapta cu drag si catre o fata absolut incantatoare: Lavinia Gliga care mi-a facut marea bucurie de a-i putea impartasi aceasta valoroasa reteta (pentru mine, cel putin 😛 ) in primul numar al revistei „Decat o Revista”, o revista ce va aparea pe piata pe la jumatatea lui noiembrie. Pana atunci, insa, il puteti savura aici, alaturi de noi, sarbatoritii lunii!!!
Ingrediente pentru 18-20 portii
Pentru blat:
– 350 g. ciocolata amaruie/lapte, rupta bucati
– 2 oua intregi
– 8 oua separate
– 350 g. zahar
– 200 g. migdale macinate
Pentru crema:
– 200 g. ciocolata alba, rupta bucati
– 200 g. unt nesarat
– 6 linguri frisca lichida
– 50 ml. lichior „Grand Marnier” (puteti inlocui cu rom alb sau coniac)
Pentru glazura:
– 200 g. ciocolata cu lapte, rupta bucati
– 250 g. unt nesarat
– 2 linguri de zahar pudra
Pentru fasia de ciocolata:
– 200 g. ciocolata amaruie/lapte
– hartie pentru copt
Mod de preparare:
Tapetati cu hartie de copt (pergament), pusa in trei straturi, baza si laturile unei forme rotunde, detasabile cu diametrul de 23 cm:
Preincalziti cuptorul la semnul 3/170 grade C. (foc domol). Topiti ciocolata amaruie/lapte pe baie de aburi; lasati-o sa se raceasca: Frecati cele 2 oua intregi cu cele 8 galbenusuri si cu zaharul pana ce amestecul devine vascos si spumos: Tocati migdalele la robotul de bucatarie: Incorporati-le apoi impreuna cu ciocolata racita in amestecul de oua: Bateti albusurile spuma: Incorporati 1/4 din cantitate in amestecul de oua si ciocolata; apoi, cu miscari usoare, incorporati toata cantitatea de albusuri: Asezati un vas rezistent, plin cu apa, in cuptor, pe nivelul inferior. Turnati compozitia de blat in forma pregatita: …acoperiti-o apoi cu hartie pergament pusa in trei straturi si dati la cuptor timp de 1 ora si 45 de minute: Lasati blatul sa se raceasca complet pe un gratar metalic: Pentru a prepara crema, puneti ciocolata alba si frisca intr-un vas la bain-marie: Amestecati pana cand ciocolata se topeste apoi o luati de pe foc si adaugati alcoolul: Frecati spuma untul, apoi incorporati in el ciocolata topita si racita: Tineti crema cateva minute la frigider.   Glazura si ornarea -mod de preparare: taiati blatul in doua: Intoarceti stratul de deasupra si ungeti-l cu crema. Asezati deasupra celalalt strat si dati la rece: Crema e o minunatie, iar eu, ca sa o fac irezistibila i-am mai adaugat inca o tableta de cioco alba!!! :))) Pentru glazura, frecati untul spuma cu zaharul pudra pana cand se topeste zaharul: Adaugati ciocolata topita la bain-marie: Lasati la frigider pentru cca. 30 de minute: Ungeti tortul pe deasupra si dati la congelator: Pentru a pregati fasia de ciocolata, taiati o bucata de pergament de 70/25 cm. si pliati-o in doua, pe lungime. Topiti ciocolata amaruie/lapte la bain-marie si cand incepe sa se ingroase turnati-o pe hartie si intindeti-o cu ajutorul unui cutit cu lama lata, avand grija sa lasati o margine neregulata: Inveliti fasia in jurul tortului, fixati-o cu scotch si dati la congelator pana cand ciocolata se intareste (minim 20 de minute) Desprindeti hartia cu mare grija: Aveti grija la ciocolata care se topeste incredibil de repede, mai ales daca pica razele soarelui pe el, cum am patit eu :)) Se orneaza dupa plac…eu l-am infrumusetat cu cateva flori din buchetul primit de la Cipi, cu florile mele preferate, pe care le-am bagat un pic prin albus batut si-apoi prin zahar: Cele mai faine sectiuni 😉 La superlativ! Trebuie sa-l incercati!!! 😛 P.S. Fetelor dragi, care imi sinteti mereu alaturi cu cuvinte frumoase si aprecieri, va daruiesc cateva floricele parfumate din buchetul meu pretios!!! Va pup dulce!!!!!! …iar domnilor care ma viziteaza si ma apreciaza (ma coplesesc, de fapt, cu laudele lor 😛 ) le trimit, cu mare drag si recunostinta, cele mai bune ganduri si salutari!!!!!!!!



Cel mai dulce premiu! :P

 Si iata ca a venit si randul meu de a ma prezenta in fata voastra ( adica -lauda :P) intr-o postura mai inedita: cea de castigatoare!!!
…al celui mai frumos si dulce premiu pe care l-am primit vreodata!
Primul meu premiu… ever!!! -o fantana de ciocolata, de care sintem incantati la maxim!!!
Eu cu Bogdi -cel mai tare!!! 😀

Ii multumesc lui Calin si intregii echipe de la ardei iute.ro care au facut posibil acest lucru, prin demararea minunatului concurs la care am participat cat si celor care au considerat ca merit sa primesc acest premiu, dandu-mi votul lor!

Mii de multumiri si de pupici fiecaruia!!!
Reteta care mi-a purtat noroc a fost aceasta: Tortulete cu mandarine

In weekendul asta, ce tocmai a trecut, am pus-o in functiune pentru a doua oara, cu ocazia unor multiple sarbatoriri in familie: ziua lui tati, a lui Ralu…si a lui mami, chiar daca a fost cu cateva zile in urma…
Scopul fiind, bineinteles, impresionarea invitatilor 😀
…glumesc, scopul a fost sa ne distram cu totii, de la mic la mare…si sa ne „balacim” in ciocolata, ceea ce am si facut!!! 😛


Perfecta pentru Bogdi meu iubit, asa-i?!
…pe langa ananas si banane am vrut sa cumpar si capsuni…dar din pacate, n-am avut noroc sa gasesc nicicunde…
Oricum, bucatelele de ananas si banana infundate in ciocolata au facut furori, atat de gustoase au fost, asa ca nimeni nu si-a mai amintit de capsune… „trase” in ciocolata.

Ananasul a fost dulce, dulce si zemos…


…iar copiii l-au devorat intr-o clipita…odata cu simpaticele forme de ciocolata a la Mickey Mouse! 😛



Au mai lasat cateva si pentru voi!!!!!!!!!!!!!


Am avut o zi minunata, cu rasete zglobii…de copii…
…si ciocolata imprastiata peste tot, asa cum mi-am dorit! 😀