1

Final de vacanta: Isla Beach si Saint George Beach

Si iata-ne ajunsi la capatul feericei noastre calatorii in Grecia, dragilor!!! Final de vacanta: Isla Beach si Saint George Beach, ultimele plaje de care ne-am bucurat inainte de a ne intoarce acasa. Ambele „lipite” de Nikiti, locul de unde porneam, in fiecare zi, sa cutreieram Sithonia 🙂  O vacanta extraordinara, cu locuri incredibil de frumoase, de care ne vom aminti mereu cu drag!

Va multumesc pentru ca ne-ati insotit in fiecare mica escapada 😀 …si va rog sa ne fiti alaturi si acum, pana la final! Va promit ca dupa asta va aduc retete noi, inspirate din imbelsugatele noastre mese in Grecia…si nu numai :)))

 

Isla Beach Bar are ceva unic, ceva ce nu pot explica! Nu e foarte diferita de celelalte plaje de pana acum…adica, are aceeasi apa albastra, absolut uimitoare, ofera aceleasi conditii pentru un scuba diving sau snorkeling de succes 😛 , nisipul e fin si stralucitor…dar totusi are un farmec aparte! M-a cucerit inca de la intrare:

Ne-am simtit grozav si in apa, si pe plaja:

Iar barul a fost fantastic!

 

Saint George Beach, cu cea mai lina apa din lume!!!!!

Si limpede! 🙂

Si cu cel mai frumos apus de soare:

Catre casa…pe langa dealurile cu maslini:

Iar acasa: Merenda pe paine, cu un pahar de lapte rece 😀

De-abia astept sa ne reintoarcem!!!!!!!




Orange Beach, Sarti

Cand am revazut lista de vacanta pe care scria Orange Beach, Sarti, am implorat vara sa vina un pic inapoi, cat sa-mi termin prezentarea estivala (mai ales ca nu mai am decat vreo doua plaje de bifat din extraordinara noastra calatorie in Grecia)…si a venit!!!! 😀 Cel putin aici, in imprejurimile Timisoarei, e ataaat de cald si bine, incat chiar ai senzatia ca te-ai teleportat in august :))

Cat despre Orange Beach sau Portokali Beach, nu va pot spune decat ca e un mic paradis a carui frumusete nu se poate descrie in cuvinte! Asa ca nu voi mai folosi niciun fel de epitete sau personificari, cum fac de obicei 😛 , ci voi lasa pozele sa vorbeasca. Sarti e mult mai „domol”, insa la fel de incredibil de frumos!!! Mai ales ca, oriunde te-ai afla, pe plaja, in apa sau la vreo taverna, din cele multe insirate de-a lungul plajei, ai in fata, in toata splendoarea, Sfantul Munte Athos.

Incepem cu Orange Beach (sau Portokali Beach) si apoi cu Mega Portokali Beach, cea mai salbatica plaja din vacanta noastra..la care am ajuns din greseala 😀 (asta, pentru ca, din pacate, nu exista indicatoare catre plajele mici sau, daca exista, sunt ascunse dupa vreun tufis, ori „sterse” de vreme…).

Peisajele sunt de-a dreptul uimitoare aici, iar apa si mai si :)) Pacat, insa, ca nu am gasit nici un centimetru liber de plaja pe care sa ne-ntindem si noi rogojina (sezlonguri stiam ca nu vom mai gasi, la ora aia) iar stancile nu mai pareau atat de confortabile ca si la Vourvourou.  Frumoasa tare Orange Beach, dar foarte aglomerata:

Poze facute din mers :))

Catre Mega Portokali Beach, prin padurea de pini:

Localnicii (si nu numai) cunosc aceasta zona sub numele de Kavourotripes, adica Ascunzătoarea Crabilor (dupa felul in care aceste golfuri mici s-au „grupat”):

Mega Portokali Beach (habar n-am de ce se numeste asa, mai ales ca e mai mica decat Orange Beach 😀 ). Vedere de la inaltime:

Accesul catre plaja se face printr-o scara de lemn, bine „prinsa” de stanci:

Apa se adanceste rapid, iar valurile sunt destul de puternice, dar noua ne-a placut enorm (am inotat pana la epuizare 😀 )

Muntele Athos care se oglindeste-n mare face ca aceasta plaja micuta si paradisiaca, care a fost, si este inca, dupa cum aveam sa aflam si noi „in timp real” 😀 , o plaja des frecventata de nudisti (nu as recomanda-o familiilor cu copii, asadar), sa fie si mai atragatoare!

Inapoi la masina, Bogdi ne arata drumul :))

Sarti, primele imagini, surprinse din parcare 🙂

Halloumi la gratar, salata greceasca, burger si cate un Frappe mare, cu spuma…toate savurate langa plaja din Sarti:

…o plaja larga si aerisita, cu apa calda (dar cu valuri mari), de care ne-am bucurat cu totii!!!

De-abia astept sa ne intoarcem aici la anu’!!! 😀




O zi in Toroni

In ziua in care am pornit spre Toroni, ne-am gandit ca ar fi frumos sa ajungem si in portul Koufo, un alt loc minunat recomandat de gazda noastra prea draguta, Toula, dar pe drum am mai gasit cateva golfuri si plaje micute pe care nu le puteam rata 😀 , asa ca, pana la urma, am ramas o zi intreaga in aceasta zona extraordinar de frumoasa…pe care, cu siguranta, o vom revizita si la anu’ (cel putin, asa imi doresc eu 😛 ).

Litus Beach a fost prima plaja de care ne-am bucurat, aflata la doar cateva minute de plaja din Toroni, cu o apa superbaaaa si linistita!!!!

Cu beach bar:

Si cu un mic restaurant „la inaltime”, foarte pitoresc:

 

Apa, plaja, tot ce am vazut aici, a fost grozav!!!!!

Data viitoare sper sa ajungem si pe cealalta plaja…poate chiar inot, de ce nu?! 😀

 

In Toroni, soseaua serpuita ne-a dus in capatul plajei, in orasul vechi, cu ruinele Fortului Lecythus in zare:

Fortul, cu un pic de zoom, aici:

O plaja retrasa dar primitoare, in care te puteai cufunda cu totul in nisip :))

Noi, insa, manati de-o foame inexplicabila, o foame pe care nu o poti simti decat la mare 😀 (spuneti-mi, va rog, ca nu doar noi simtim asta!!!), am investigat un pic plaja…imensa, de altfel, cu zeci de taverne de-a lungul ei…si ne-am oprit pe undeva, pe la mijlocul plajei, la taverna Afroditi, pentru a lua pranzul. Calamari, tzatziki, felii de paine prajite pe gratar cu ulei de masline, pentru Cipi:

Bifteki sau Cevapi, niste chiftele din carne umplute cu branza, pentru sarbul din Bogdi 😀

…si-o delicioasa Papoutsakia pentru mine!!!!

Aici ne-am petrecut intreaga zi:

Si a fost minunat!!!!




Neos Marmaras, Sithonia

Iata-ne ajunsi si la Neos Marmaras, dragilor, un alt punct fierbinte al calatoriei noastre 😀 , un orasel-port, construit sub forma de amfitreatru pe inverzitele dealuri ale Sithoniei, foarte cochet si insorit, in care ne-am petrecut o dupa-amiaza intreaga.

Portul luminos, cu restaurante ce iti ofera privelisti odihnitoare, plaja intinsa si apele frumoase, verzi-albastre…dar si zecile de magazine, in care suvenirurile si mirodeniile se vand cu aceeasi repeziciune ca si cremele cu ulei de masline pentru ten 😛 …au facut sa indragim rapid aceasta statiune minunata!!!

Catre port, pe jos, prin soare (un soare nemilos 😀 ), pe strazile abrupte, foarte asemanatoare celor din Kavala

Turistii pot alege diferite croaziere cu vaporul, catre Muntele Athos sau alte destinatii:

La masa, din nou 🙂 …Bogdi meu drag rasfoia cu maaare atentie meniul, hahaa!!!

Salata greceasca:

Souvlaki de pui…si-un burger deconstruit, la farfurie, pentru Bogdi :))

Putin mai tarziu, pe partea cealalta a portului, la o inghetata:

Iar jos, un restaurant pe apa, ataaaat de romantic si linistitor!!!!!

…si, la final, plaja:

Nisip fin, apa linistita…o zi care s-a incheiat perfect!




Karidi Beach, Vourvourou

Karidi Beach, Vourvourou, este un loc de poveste, desprins parca dintr-o alta lume!!!! Plaja, apa, stancile, nisipul alb, toate par de pe alta planeta 😀 …dar in realitate se afla la doar cativa km de Nikiti (v-am zis eu ca locul nostru de cazare a fost ales strategic 😛 ). Ne-am bucurat din plin de peisajele superbe, de „salbaticia” acestei plaje (noi am ales partea stancoasa dar exista si o plaja larga, cu apa mica, pentru cei mici, in imediata ei apropiere). Si stiu ca numai ce v-am marturisit ca n-am vazut niciunde ape mai albastre si mai frumoase ca la Riviera, dar va trebui sa includ si plaja Karidi pe lista cu „wow” :)))

Cei care iubesc natura, pot campa in padurea de pini de langa plaja, o padurice incapatoare si racoroasa, ce pare ca imbratiseaza marea. Si tot acolo isi vor parca si masinile, pentru ca nu exista o parcare special amenajata. Si nici taverne sau mici restaurante, nici macar apetisantele gogosi cu Merenda ce se perinda de-a lungul fiecarei plaje din Grecia, ci doar cate o „Kantina”, un fast food mobil, o rulota cu bunatati la vazul careia ne-am entuziasmat de numa’, haha!!!

Mi-a placut foarte mult si faptul ca din apa se zarea Muntele Athos, cu varful vesnic cufundat in nori…atata pace si bucurie…

Si mi-a placut si pestele pe care l-am mancat, perfect gatit si prezentat, desi am dat pe el o caruta de bani :)))

 

Primele imagini, dupa ce am coborat din masina…vedere spre plaja cu ape line si putin adanci:

Prin paduricea de pini:

…surprinsa si de Cipi, cu telefonul 😛

Pe langa Kantina (o aveti si intr-o poza, mai sus):

Karidi Beach:

Apa turcoaz:

…perfecta pentru scufundari 🙂

Cele mai frumoase peisaje din toata calatoria noastra!!!

Vedere catre plaja „pentru cei mici” 😛

Athonul, in zare:

Alte poze, facute cu telefonul:

Parcarea :))

…si, la sfarsit de postare, masa noastra pescareasca:

Dupa cum vedeti, catre sfarsitul „prezentarii”, pozele mele au devenit tot mai blurate 😀 (ne era foame rau!!!!)




Plaja Agios Ioannis, Riviera

Astazi e numai despre balaceala!!!!! 😀 Despre bucuria de a fi una cu marea, de a imbratisa intreaga mare si de-a inota in apele ei limpezi, cu cele mai frumoase reflexe albastrii, adica despre Plaja Agios Ioannis, aflata la doar cativa km de Nikiti. Riviera Beach Bar a fost, din toata vacanta noastra in Grecia, cea mai „extravaganta” si minunata experienta: cele mai comode sezlonguri, cea mai grozava apa! Aici am inotat cel mai mult din toata vacanta…atat de mult, incat, la un moment dat, Cipi ne-a dat disparuti, pe mine si pe Bogdi…Bogdi facea snorkeling iar eu ma prosteam pe langa el (m-a intepat si un arici de mare, cu ocazia asta, hahaahh) si nu am realizat cat de mult ne-am indepartat si nici cat de repede a trecut timpul…  Asa ca, dupa ce ne-am primit resemnati mustruluiala (am mai scapat noi cateva priviri complice si chicoteli 😀 ), ne-am intors la cafelele noastre!!!!  A fost extraordinar de frumos!!!!

Riviera Beach Bar:

Spre sezlonguri:

Si desi am ajuns destul de devreme, pe la 10:00, abia am gasit o umbrela libera („umbrela” includea 2 sezlonguri si un fotoliu puf imens, aclamat si cucerit de Bogdi 😛 )…dar ne-am facut repede comozi:

Partea stanga a plajei era dominata de familiile cu copii 😀 …acolo erau hidrobicicletele si barcile cu motor care trageau dupa ele canapele gonflabile de apa, pline cu copii fericiti :

…iar partea dreapta ne-a ramas in intregime noua, mie si lui Bogdi :))

Mai ales ca am trecut de stanci, mult, muuult in dreapta, unde, pe-un pat de muschi, super alunecos, ne-am croit drum pana in micul golf „sapat” in piatra. Pana aici a venit Cipi dupa noi:

Doar pe burta puteai iesi de-acolo 😀 , taras-taras, peste scoici si arici de mare…iar Bogdi, dupa cum vedeti, si-a facut timp sa admire si fauna marina in timpul asta :)))

Ne-am distrat de minune!!!!!




Thessaloniki, orasul de care m-am indragostit

Thessaloniki, orasul de care m-am indragostit (m-am indragostit de el de prima data, de fapt 😀 ), urmeaza sa va incante privirile astazi. Voiam sa va duc pe plaja, la Riviera, dar m-am gandit ca minunatul Salonic ar fi o alegere mai buna: are privelisti uimitoare, mancare buna, strazi pe care te-ai putea plimba-n nestire 😛 , chiar daca afara sunt peste 40 de grade C, si, nu in ultimul rand, biserici frumoase si tihnite.

Anul asta am descoperit Manastirea Sfintei Teodora, care se afla exact in centrul Tesalonicului, in mijlocul oamenilor, „lipita” de civilizatie, si Piata Aristotel, din apropierea ei…si am realizat, trecand mai apoi pe langa Biserica Sfantului Pavel, ca ii calcam pe urme… Am fost si la Sfantul Dimitrie, izvoratorul de mir, si foarte aproape de Sfantul Paisie Aghioritul (desi nu am mai ajuns la el).

…undeva sus, la un restaurant cu pomi ciudati, despicati parca in doua, de unde puteai cuprinde cu ochii tot portul, am savurat cea mai buna cafea, si nu numai, si pe cand ne pregateam sa vedem si alte atractii, printre care si Turnul Alb, ne-am dat seama ca trebuie sa ne intoarcem acasa :))

Un oras incredibil, pe care nu il poti descoperi in doar cateva ore!!!

Iata cateva poze in care am surprins tot ce v-am zis mai sus…desi e doar o mica particica din acest superb oras!!!  Incepem cu Biserica Sfantului Pavel, pentru ca in apropierea ei am reusit sa si parcam 🙂  …dar pe care, din pacate, am gasit-o inchisa…

E si mai frumoasa in realitate!!!!

Catre cafenea, pe langa o alta biserica a Sfantului Pavel (mai micuta):

To Ktima, restaurantul care ne-a rasfatat si vizual, nu numai culinar :))

Cappuccino-ul meu…cu multa scortisoaraaa!!!! 😀

Un Coca Cola foarte original 🙂

Platouri cu branzeturi, sandwich club, burgeri, waffles cu ciocolata…si clatite cu inghetata din partea casei+apa. Un mic festin, haha!!!!

Totul, absolut totul a fost delicios si peste asteptarile noastre iar privelistea a fost incantatoare!!!!!

Catre centrul Tesalonicului apoi, prin parcuri pline de verdeata si racoare:

Piata Aristotel:

Manastirea Sfintei Cuvioase Teodora, unde se afla si moastele sfintei, impreuna cu cele ale Sfantului David din Tesalonic. O biserica cu adevarat impresionanta!

Interior biserica:

Sfanta Teodora:

Sfantul David din Tesalonic:

Priviti cat de aproape sunt cladirile de manastire!!!!

In curtea bisericii se afla izvorul Sfintei Teodora:

…si un stand cu carti si icoane, de unde mi-am luat si eu cate ceva:

Poza facuta afara din manastire, pe strada…

La sfarsit, cateva poze cu Sfantul Dimitrie, izvoratorul de mir:

Si cu Sfanta Anisia, pe care abia anul asta am descoperit-o (multumiri, Amalia draga!):

A fost una dintre cele mai frumoase zile din vacanta noastra!!!




Nikiti, Grecia

Am stiut inca de cand ne-am intors din Grecia, de-atunci seara, amortiti de-atata drum, ca n-o sa reusesc sa va arat pe unde am umblat noi in vacanta…decat atunci cand va fi gata cu adevarat! 😀 Iar acum, de cateva zile, de cand soarele a obosit sa ne incinga bazinul din gradina si am realizat cu stupoare ca mai sunt doar cateva zile pana cand incepe scoala, am inceput sa-mi editez pozele si sa-mi adun gandurile pentru prima postare din vacanta noastra la mare: Nikiti, Grecia.

Multi dintre voi stiu deja ca destinatia noastra de vacanta de pana acum era Asprovalta, tot Grecia, dar anul asta am ales sa mergem in Nikiti, o statiune aflata pe bratul Sithonia (al doilea brat al peninsulei Halkidiki), un punct de plecare extraordinar pentru alte destinatii de vis. De aici am plecat, in fiecare zi, in alte zone, nedescoperite inca de noi, dar si in Salonic, pe care l-am revizitat cu mare drag.

Am prins si cateva zile ploioase, dar am vizitat impreuna cu Cipi si Bogdi satul vechi Nikiti si-am luat la pas fiecare cafenea si supermarket (grecesc, mai ales)…de unde cu greeeeu m-au scos afara 😀 Am luat cu mine cateva din bunatatile de pe rafturi, cu care am de gand sa va incant (sper doar sa nu raman fara ele pana cand termin de postat, haha…), plus nelipsitul „bidon” cu ulei de masline, cumparat de la o cunostinta a gazdei noastre, si, bineinteles, Feta.  Aici am vazut cele mai intinse plantatii de maslini si cele mai multe magazine „specializate” in miere. Am gustat din  mierea locala, foarte cunoscuta si in afara Greciei, si am adus acasa cateva borcanase cu miere pe care, de asemenea, le voi strecura in retetele mele viitoare. Mierea de pin, de portocale, si, poate cea mai „exotica” miere pe care am avut ocazia sa o gust, mierea Sousoura (susura, in romana), o miere dintr-o floare superba (un tufis, mai degraba), ne-au incantat simturile!

Postarea va fi, ca de obicei, cam lunga, dar trebuie neaparat sa va arat plaja si portul cu pontonul peste care se aseza intotdeauna, frumos, noaptea…Old Nikiti de peste deal si toate bisericile in care am intrat si in care”se odihnesc” sfinti si oameni deopotriva…si, bineinteles, tot ce-am mancat 😀 Mancarea ocupa un loc extreeem de important in toate postarile mele, dupa cum bine stiti :)))

A fost mult mai frumos decat ne inchipuiam si ma bucur tare mult ca ne-am umplut ochii cu atatea locuri prea frumoase…si, nu in ultimul rand, ma bucur ca am legat prietenii noi, una dintre ele fiind gazda noastra, mai mult decat incantatoare (pupici dulci, Toula, tie si familiei tale minunate!!!), care ne-a oferit multe ponturi despre plajele aflate in apropiere…si ne-a daruit cele mai frumoase camere 🙂

Ziua nu prea puteai sa lenevesti aici, dar seara era tare bine!!!!

Aproape ca se zarea marea de la balconul nostru…

Ruta zilnica catre mare…scuzati cacofonia 🙂

Pontonul, de unde sareau, cu chicote si imbranceli, copii si adolescenti:

Plaja e generoasa si e impartita in mici golfulete, din stanci, parca special pentru a delimita tavernele ce-ajung pana pe plaja…

O mare bucurie mi-a adus aceasta bisericuta din apropierea marii, in care i-am descoperit pe Sfintii Teodor Tiron si Teodor Stratilat (Sfantul Nicolae apare in toate bisericile grecesti, cred) si unde am vazut cea mai frumoasa icoana cu Sfintii Parinti Ioachim si Ana:

 

Vedere de pe ponton catre orasul vechi (poze cu Old Nikiti mai jos):

Portul, seara, in asfintit…

Multe vaporase, pentru plimabri romantice…sau pescuit 🙂

 

…si-acum, mancarea!!!!! 😀  Si voi incepe cu Tacoc (se citeste Tasos), care ne-a atras cel mai mult:

Diminetile erau „incarcate” nu numai cu placintele sarate, ca cele din poza: cu branza, spanac, carnaciori, carne de pui, etc., ci si cu cafea si dulciuri!

Doar aici beam cate un Cappuccino, pentru ca pe plaja luam mereu Frappe si, foarte amuzant, ori de cate ori ceream un Cappuccino, ii imploram sa imi presare un pic de scortisoara, pentru ca asa fac mereu la noi, in Timisoara sau in tara…dar bineinteles ca se uitau ciudat, fiindca ei puneau intotdeauna scortisoara, si inca din belsug 😀

Ekmek Kataifi, preferatul meu!!!!! Il am si eu pe blog, sub doua forme: Cataif cu crema de vanilie si Kataifi Rolls.

Mi-a placut foarte mult aici, si nu numai pentru ca era relaxant si totul era extreeem de bun 😛 , dar si pentru ca toata lumea vorbea foarte bine limba engleza si am putut povesti cu chelnerita despre patiserul francez care creeaza toate deserturile lor grozave (am incercat sa-i smulg o reteta, dar n-am reusit 😀 )

Desertul lui Cipi preferat a fost Galaktoboureko, pe care, din pacate, nu il am, inca, pe blog:

Bogdi nu avea preferinte…daca era bine insiropat, era perfect!!!! :)))

 

Un alt local incantator: Day by Day Snack and Coffee, pe soseaua principala, unde am gustat cea mai delicioasa bugata!  Bougatsa Corner!!!!! 😛 Eu, momentan, o am doar pe cea de post

…iar peste drum de bougatsa, se afla Gyropoleion sau „Burger House”, cel mai fain „popas”, in viziunea lui Bogdi 😀

Suntem si noi de acord, totusi, ca aici am mancat cei mai buni burgeri din toata vacanta!

 

Pe straduta care dadea in mare, ne-am oprit o data la Plaisir, unde am mancat o Spanakopita extraordinara!!!! Toate placintele, de fapt, erau delicioase!

…si, din nou, bougatsa!!!  Bogdi, dupa cum vedeti, pana cand m-am pregatit eu sa-i fac poza, si-a luat deja partea 😀

 

Si am ajuns si la deliciile nocturne :)) Cea mai faina taverna de pe faleza, cu cei mai draguti chelneri, si cel mai gustos Bouyourdi (zilele astea, il reproduc si eu acasa): O Gyros tis Nikitis!!!  Bouyourdi este un imn inchinat branzeturilor grecesti 😀 , o mancare de suflet, satioasa, care efectiv te „unge” pe suflet :)) …are ulei de masline din belsug, de-aia zic asta (Bogdi ar zice ca am scris cea mai cringe propozitie din lume, dar sa nu divagam, hahaaa!!!!)…un „fondue” ce are in el toata Grecia si care a fost preferatul lui Cipi!!!

Pe platou, a mai avut o portie de chiftele grecesti, ca niste mici, a caror denumire nu am retinut-o (prieteni din Grecia, ajutati-ma! 😀 ), cu cartofi si un dip de branza picanta (din nou, nu sunt foarte sigura ca am retinut corect…sa fie Htipiti sau Tirokafteri?! ). Cina a fost incununata de-un racoros si-acidulat Retsina, un vin alb, traditional grecesc, cu aroma subtila de brad:

Alta experienta culinara demna de a fi mentionata este platoul cu costite de miel…o nebunie!!!! :))

Cateii astia frumosi si cuminti ne-au tinut companie, in deplina liniste…dar au fost rasplatiti pe masura 🙂

La sfarsit, desigur, pizza, desi nu cred ca va gandeati la o pizza cat masa 😀 …foaaarte buna, de la Nel Fuoco:

Am mancat noi si Gyros, bun ca-ntotdeauna, si calamari, si caracatita la gratar, si peste, dar pe astea le aveti deja in zecile de poze din postarile vechi cu Grecia 🙂

Am prins si-o noapte cu artificii si multe aplauze, izbucnite in urma unei festivitati pe plaja (era un festival, dar nu stiu sa va spun mai multe…). A fost tare frumos!!!

 

Biserica mare din Nikiti e foarte impunatoare si frumoasa dar noi am prins-o aproape goala, din cauza ca slujbele in Grecia incep mai devreme decat la noi…mai ales vara… Ne-am bucurat insa ca ne-am putut inchina si multumi lui Dumnezeu pentru toate.

 

Am pastrat Old Nikiti, adica satul vechi, la finalul postarii, pentru ca ne-a placut foarte, foarte mult!!!

De aici, de langa biserica Sfantul Nikitas, construita in 1867, privelistea e minunata!

Biserica era inchisa, dar am simtit o pace si o bucurie de nedescris!

Am indraznit, la sugestia lui Cipi, sa lipesc obiectivul aparatului foto de geam..si am reusit sa fac o poza. Iata ce a iesit:

Foarte frumos!!!! Iar in continuare, dupa ce am privit cum turma de oi si capre isi urma, lin, drumul spre casa, am urcat pana la bisericuta Sfantul Gheorghe:

O bisericuta atat de frumoasa, dar, din pacate, parasita… Din 1861 e aici (scria anul deasupra usii). Am facut poze sub maslinul batran de langa scari, dupa care ne-am intors in statiune.

…iar a doua zi ne-am indreptat catre Agios Ioannis, Riviera. De vis!!!!

Revin, asadar, cu alte poze :)))




Grecia, partea a doua: Olympiada, Aristotel si plaja Cuba

[shashin type=”photo” id=”18720″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Am fost la mare si-n iulie, si-n august, dar parca nimic nu se compara cu luna iunie. Sfarsitul lui iunie e intotdeauna fantastic: putini turisti, plaja aerisita, caldura suportabila, apa perfecta…chef de aventura 😀

Asa am ajuns la Olympiada, la doar cativa km de Stavros, si-apoi imediat la Ancient Stagira (vechea cetate, in care s-a nascut Aristotel), unde Bogdi s-a simtit ca prins intr-o alta dimensiune din care nu mai voia sa evadeze. A facut parkour pe toate zidurile alea abrupte, pline de istorie, si-o suta de poze cu telefonul, desi afara erau vreo 45 de grade C 😀

Salbatica plaja Cuba, bine pitita intre versanti, ni s-a dezvaluit ultima, dar a si fost cea mai mare descoperire!!! O plaja mica, cu apa cristalina, de unde se zareau zidurile lui Aristotelis, cu cele mai curate sezlonguri si cel mai bun frappe, cu zeci de pestisori ce ne roiau pe la picioare, ori de cate ori ne afundam in nisip. Langa stanci, unde era si o „mare” de corturi, s-au intamplat scufundarile (v-am povestit aici despre Bogdi, transformat in Aquaman 😀 ). Nu stiu cum, dar a reusit sa stea sub apa ore intregi, fara sa oboseasca. Iesea numai cat sa respire si-apoi se scufunda din nou, si din nou, cu aceeasi exaltare ca in prima clipa. Mi-a strans doi pumni de scoici, pe care le-am adus acasa-ntr-un pahar, si mi-a relatat cu lux de amanunte cati pesti a vazut, ce culoare aveau, daca erau singuratici sau in bancuri, etc. Si de aricii de mare s-a bucurat, desi nu erau atat de multi ca si la Olympiada, unde, ca sa poti intra in siguranta in mare, paseai pe un „ponton” de saci umpluti cu nisip :)))

A fost incredibil de frumos!!! Imi pare rau insa ca nu am reusit sa strabatem tot traseul de la Aristotel (ne-ar fi luat o zi intreaga), pentru ca era chiar in miezul zilei si era sufocant, iar piciorul meu nu dadea deloc semne ca ar putea urca si cobori un deal intreg. Ne-am distrat maxim cand am verificat harta sitului si am descoperit ca eram doar un punct pe harta 😀 …dar ne-am si intristat la gandul ca am ratat atatea obiective. Poate ajungem la anu’, sau ajungeti voi inaintea noastra :))

Biiiine, nu va mai plictisesc cu alte povestiri, va pun pozeeee!!! Multe, multe!!!

Olympiada, mai intai, cu pontonul ei romantic…si aricii de mare…si apa linistita:

[shashin type=”photo” id=”18690,18691,18692,18696,18693,18694,18695″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Pe urmele lui Aristotel:

[shashin type=”photo” id=”18698,18697,18699,18700,18701,18702,18703,18704,18710,18707,18705,18706,18708,18709,18711″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Plaja Cuba:

[shashin type=”photo” id=”18713,18714,18715,18716,18712,18717,18718,18716″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Daca ati fost deja pe unde-am umblat si noi, va astept cu impresii!!!




Grecia, prima parte: Asprovalta si Stavros

[shashin type=”photo” id=”18683″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Dragiloooor, ne-am intors de la mare…dar vreau inapoi!!!! 😀

E prea mult sa spun asta?! Ma gandesc mai ales la cei care nu au plecat inca in vacanta anul asta (si poate nici in anii trecuti) si ma simt aiurea… E destul de greu sa suporti caldura si greutatile vietii si fara sa vezi poze frumos colorate cu valuri sau mancare, asa ca imi cer scuze de pe acum pentru ce va voi arata. Scopul meu e sa va inviorez un pic, sa va iau cu noi prin toate locurile frumoase pe care le-am vizitat anul asta, nu sa va fac sa oftati :))

In primele zile ne-am invartit prin Asprovalta si Stavros, asa ca primele poze vin de-acolo (am ajuns si-n Salonic, la parcul acvatic, dar de acolo nu va mai pun poze noi, pentru ca totul a ramas asa cum era).

Vremea a fost incredibila, iar apa perfecta! Singura „nazbatie” a fost „zgarietura” pe care am dobandit-o in lupta cu valurile incredibil de mari din primele doua zile (lupta pe naiba, au sters cu mine fundul marii 😀 ). Aveti, asadar, mare grija la valuri, nu le subestimati puterea, mai ales daca e innorat (precis a fost o furtuna pe mare). Piciorul meu stang arata binisor acum, dar am avut un „tatuaj” foarte urat :)))

Anul asta am ajuns, in sfarsit, in Olimpiada, orasul natal al lui Aristotel, dar si un pic prin imprejurimi, la o plaja absolut superba, cu multe stanci si arici de mare, pe care am ochit-o acum cativa ani, in drum spre Athos. Acolo s-a transformat Bogdi meu drag in Aquaman si si-a intrecut toate recordurile personale la scufundari 😀 (poze intr-o noua postare).

 

Acum, Asprovalta, la „Dimitris”, taverna de care ne-am indragostit de cand am calcat in Asprovalta: poze stranse in cateva zile cu calamari, tzatziki, caracatita la gratar, midii in sos, salata greceasca, pe care n-am mai prins-o in poza, si rulouri de cataif cu inghetata. Toate foooarte bune!!!

[shashin type=”photo” id=”18679,18676,18681,18687″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Domnul Dimitris s-a bucurat atat de tare cand l-a vazut pe Bogdi!!! L-a imbratisat strans si s-a mirat de numa’ cand a vazut cat de mare a crescut 😀 De 6 ani, in afara de anul trecut, cand nu am plecat niciunde, mergem la ei si povestim si inchinam pahare. Ne sunt tare, tare dragi!!! Postarea din 2010 „Mancare si distractii” e o marturie a frumoasei noastre prietenii.

Avem o legatura tainica cu locurile astea, cu oamenii de-aici…vecina noastra (matusa Suzanei) mi-a recunoscut vocea si m-a strigat cu bucurie, de la ea din curte!!! Era noapte, nu ma vedea, dar a stiut imediat ca eu sunt. Mi-au dat lacrimile… Sunt langa noi atatia oameni, care nu ne sunt atat de aproape ca si acesti oameni minunati, pe care ii vedem o data pe an. Atat de adanca e legatura dintre noi!!! Chiar m-as muta in Grecia, in Asprovalta sau oriunde, de as putea!!! Stiu fiecare tufa, pod, casa, fiecare intrare-n mare, fiecare magazin, unde sunt pietre mari in apa, unde nu, unde e locul cu nisipul cel mai fin si unde poti sa stai in mijlocul marii in picioare, cu apa pana la genunchi. Pana si baiatul de la restaurantul sarbesc, de la inceputul aleii, care are masinutele (cu pedale) pentru copii, l-a recunoscut pe Bogdi si au batut palma. Toata lumea s-a bucurat sa ne revada, cu totii am povestit cu drag si desi am spus ca e de ajuns, ar trebui sa mai mergem si in alta parte, parca tot aici ne trage inima sa venim 😀

 

In rest, ne-am balacit muuult…si ne-am plimbat la fel de mult. De la o plaja la alta!!! Am baut bere la halba in fiecare zi (tare buna mai e berea la halba!), eu care, acasa, foooarte rar beau bere. Am motait pe sezlongurile moi si mi-am savurat fiecare ceasca de cafea, cu „milk and sugar”. Atat de draguti erau cand spuneau asta, cu accent grecesc, toate incepeau si se terminau in „tz” (de la tantarca tot ne-au casapit cat am stat acolo). Bogdi spunea direct: un Lipton, „Pitz” (Peach) :))

[shashin type=”photo” id=”18685,18684,18686″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Seara stateam cu ochii pe fotbal si schimbam tavernele in cautarea unui semnal bun de wi-fi. Ne bucuram de briza marii si de multa inghetata :))

A doua zi, surprizaaa, o luam de la inceput: plaja, baie si…si mai multa mancare!!! 😀 Grecii chiar stiu sa traiasca, haha, la ei n-o sa gasiti niciunde portii mici (pizza calzone din poza e mica):

[shashin type=”photo” id=”18677,18678″ size=”large” columns=”2″ order=”user” position=”center”]

Aici e o salata greceasca (o portie) si mix grill, cu souvlaki:

[shashin type=”photo” id=”18688,18689″ size=”large” columns=”1″ order=”user” position=”center”]

Nu a lipsit nici gyrosul si nici inghetata (n-am reusit s-o pozez 😀 ) sau minunile alea mici si dulci, numite Loukoumades:

[shashin type=”photo” id=”18682,18680″ size=”large” columns=”1″ order=”user” position=”center”]

 

In Stavros, domnul Vasilis si sotia lui ne-au intampinat cu mare drag, asa cum o fac intodeauna. Si ei s-au mirat de cat de mare a crescut Bogdi iar cand ne-am asezat la masa, parea ca nici n-am plecat de-acolo vreodata. Si de ei ne leaga o prietenie frumoasa…de tot 6 ani 🙂

[shashin type=”photo” id=”18673″ size=”large” columns=”2″ order=”user” position=”center”]

Totul a fost incredibil: mancarea, vinul, vederea panoramica asupra golfului….

[shashin type=”photo” id=”18668,18669,18670″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

..mancarea 😀

[shashin type=”photo” id=”18671,18672″ size=”large” columns=”2″ order=”user” position=”center”]

Dintre toti pestii savurati, dorada mi s-a parut cea mai gustoasa, dar si pestele spada sau bibanul lui Bogdi (ii spun asa, pentru ca mereu vrea biban cand ajunge in Grecia!) ori codul in crusta au fost extraordinar de gustosi!!!

…si cat de bine-a fost ca nu i-am preparat eu, ci doar i-am savurat!!! 😀

Frumos de tot „coltul” asta de Grecie:

[shashin type=”photo” id=”18674,18675″ size=”large” columns=”2″ order=”user” position=”center”]

Revin cu alte poze minunate, nu plecati!!!!!! :))




Vacanta de vara

[shashin type=”photo” id=”16529″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

 

Un an intreg asteptam cu sufletul la gura vacanta de vara si atunci, cand in sfarsit vine, trece atat de repede!!!!! Mai ales daca destinatia e Grecia.

V-ati gandi ca pana acum fascinatia mea pentru aceasta tara sa se fi domolit, dar e exact invers 😀 Iubesc stradutele alea mici care se-opresc in mare, apa, nisipul si soarele arzator, linistea care ne-aduce liniste. Daca m-as muta acolo, as fi vesnic fericita.

N-am facut decat vreo doua poze, si alea pe inserat, cand valurile veneau si se retrageau, ca intr-un dans frumos si nesfarsit. In rest, am imbratisat marea si i-am ascultat povestile.

A fost frumos anul asta la mare!!!!!!!

[shashin type=”photo” id=”16530,16531,16532″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

„Opera” lui Cipi 😛

[shashin type=”photo” id=”16533″ size=”large” columns=”max” order=”user” position=”center”]

Va pup pe toti!!!!!!!

Ne „auzim” dupa ce imi mai revin :))




Sfantul Munte Athos

Sfantul Munte Athos „Aghion Oros” sau Gradina Maicii Domnului, cum mai este cunoscut acest loc binecuvantat de Dumnezeu, ne-a uimit pe toti cu frumusetea lui!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sper sa simtiti, prin intermediul pozelor, aceeasi pace care ne-a coplesit si pe noi, stiindu-ne atat de aproape de pasii Maicii Domnului si de atatia sfinti…Ne-am dorit inca de anul trecut sa ajungem acolo, dar nu am reusit…
Am pornit, asadar, din Asprovalta de dimineata, dar nu dis-de-dimineata, caci nu ne sta in fire 😛 (mai ales in vacante) si am facut doar o ora si un pic pana la destinatie, adica pana la Ouranoupolis, peninsula de unde pleaca in fiecare zi vapoare catre Sfantul Munte, asa ca ar fi fost mare pacat sa nu ajungem nici anul asta acolo…
Drumul pana la micutul port e „presarat” cu peisaje uluitoare, cu case rustice si extrem de bine intretinute, cu multa verdeata si flori de leandru la poarta…cu livezi de maslini, frumos ordonate pe coline…cu locuri ce mustesc de istorie (imi pare rau ca nu am mai ajuns sa vizitam Stagira, locul nasterii lui Aristotel, care ne era chiar in drum…dar poate avem mai mult timp la anu’…)
In locurile astea se gasesc cele mai multe hoteluri de 5 stele pe metru patrat :D, si cele mai frumoase plaje…
…si culmea (sau poate nu) si cei mai multi romani.
Intr-un final, pot spune ca este locul unde multe minunatii se pierd, iar altele se contureaza……cum ar fi calatoria cu feribotul catre Sfantul Munte, care a durat 3 ore, dar pe care nici nu le-am simtit. Nici macar Bogdi, pe care-l suspectam de plictiseala dupa prima jumatate de ora 😀
…dar probabil ca atunci cand pescarusii iti mananca din maini, iar delfinii inoata, in pereche, sub ochii tai nu e loc de plictiseala!!!!!!!
Despre toate astea, insa, mai jos, impreuna cu cateva note despre manastirile din Muntele Athos, desprinse din minunata carte tradusa si in limba romana, pe care am cumparat-o chiar din port (am afisat-o la sfarsitul postarii)

O particica de Ouranoupolis:

Feribotul de dimineata, foooarte aglomerat (noi am plecat pe la ora 14:00 si a fost super-lejer)
…cu cel alb din stanga am plecat noi:

…si nu cu cel de pirati, cum ar fi vrut Bogdi :D…ala nu stiu pe unde naviga…

Turnul de pe tarm, de unde pleaca toate vapoarele:

Bogdi, fascinat de apa limpede, cu nunate fascinante de albastru si turcoaz:

Pescarusii incepeau deja sa ne dea tarcoale 😛

…si sus pe punte si mai mult:

Turnul abia ca se mai zarea…

…tot mai aproape de Sfantul Munte:

…si de pescarusii ademeniti cu mancare din palma 🙂

…primele ziduri…

…si prima manastire pe care am zarit-o: Thevais, care este un schit rus a carui constructie a inceput in sec. 20 si a luat sfarsit odata cu primele manifestari ale revolutiei din Rusia. Schitul nu a fost locuit niciodata, deoarece majoritatea calugarilor rusi au parasit Sfantul Munte din cauza revolutiei:


Urmeaza Manastirea Dohiariou: Poate cea mai pitoreasca manastire de la Sfantul Munte, construita in 966, este cea mai veche manastire de pe latura vestica si a treia ca vechime de la Muntele Athos. Se afla la o latitudine de 30 de m. si adaposteste 35 de calugari.

Dupa ce a fost construita, a fost distrusa de pirati dar a fost reconstruita in 1578. Tot in acea perioada a fost ridicata biserica centrala „katholikon” inchinata Sf. Arhangheli Mihail si Gavril. Peretii sint decorati cu superbe fresce apartinand Scolii cretane.

Turnul, care serveste in prezent ca biblioteca, are 22  m., fiind al treilea ca inaltime de la Sfantul Munte. In biblioteca se gasesc 44 de manuscrise si 2000 de tiparituri. De asemenea, se mai afla in manastire capele mai mici, cea mai renumita fiind „Gorgoepikoos”, cu icoana facatoare de minuni  a Maicii Domnului.

Exact aici i-am vazut pe cei doi jucausi delfini, care ne-au insotit cateva minute…

…exact ca in poza asta desprinsa din carte si pozata de mine pe masa foisorului de lemn :))
…dar pe care de emotie nu am reusit sa-i prind pe camera (iar aparatul foto era atarnat de gatul lui Cipi :D)
A fost un moment deosebit!!!!!!!!!!!!!

Manastirea Xenofondos (Xenofon): A fost fondata in sec. 10 de catre Xenofon. In 1225 a fost distrusa de pirati, dar reconstruita putin timp dupa aceea. Intre sec. 16-18, a fost una dintre cele mai renumite de la Muntele Athos.
Si vechiul si noul „katholikon”= biserica, sint inchinate Sf. Gheorghe.
In acest moment, la manastire, traiesc in jur de 45 de calugari:

Manastirea Panteleimonos (Sf. Pantelimon): A fost construita in 1821 si are 8 domuri. Biserica se afla in centru si este inchinata Sf. Pantelimon. Este situata intr-un loc superb care seamana cu o mica cetate. Toti calugarii de aici sint de origine rusa.

In dreapta manastirii se gasesc ospiciul si spitalul, care au fost distruse in incendiul din 1947. Aici existau 1000 de paturi…

Domurile Bisericii Sf. Pantelimon:

Manastirea Xiropotamou: A fost construita in 424 si a fost apoi extinsa. Biserica se gaseste in centru si este inchinata celor 40 de Sfinti Martiri, avand icoane care dateaza din 1783.

Manastirea Xiropotamou are cea mai mare colectie de icoane de la Muntele Athos. Numai in biserica centrala se gasesc 150 de icoane bizantine. Aici se afla si cea mai mare bucata de „lemn sfant” (din Sfanta Cruce) care a fost donata de catre Constantin Porfirogenetul. In biblioteca sint 341 de manuscrise si 4000 de carti tiparite.
Aici traiesc in prezent 40 de calugari:

Portul Dafni: Cel mai important port de la Muntele Athos, apartine atat de Manastirea Petra cat si de Manastirea Xiropotamou. Cand pelerinul soseste aici cu vaporul care face naveta o data pe zi de la Ouranoupolis, are mai multe posibilitati de a ajunge in capitala Karie. El poate sa ia autobuzul 2 ore, sau sa aleaga un feribot care merge inspre sud.
La Dafni exista politie, vama, posta si magazine:

Varful Muntelui Athos in departare…

Partea sudica a regiunii Halkidiki este formata din peninsulele Kassandra, Sithonia si Athos, care este cea mai estica dintre cele trei peninsule si are o lungime de 50 de km. si o latime de 8 pana la 12 km. In partea sa sudica se ridica, ca o piramida, Muntele Athos, inalt de 2.033 m:

Aici, in toata splendoarea, cu o scufie pufoasa de nori deasupra 😛


Manastirea Simonos Petras (Simon Petra): Este manastirea care ii impresioneaza cel mai mult pe vizitatori. Este construita ca un turn, la altitudinea de 330 m. Jos se afla „arsanas” (portul):


A fost intemeiata in sec. 14 de catre calugarul Simon. La inceput, manastirea s-a numit „Noul Betleem” si a fost inchinata Nasterii lui Hristos. A fost distrusa mai tarziu de doua mari incendii, in 1580 si 1626.
Manastirea are sapte etaje si in jur de 80 de calugari.
Venind cu vaporul de la Manastirea Grigoriou inspre Simon Petra, in partea dreapta sus, se poate remarca un zid. Este apeductul manastirii. Mai la dreapta cu circa 600 m. se gaseste cel mai mare fotocoltaic de la Muntele Athos care produce energie solara pentru manastire:

Manastirea Grigoriou: Pe locul unde in antichitate se inalta templul lui Poseidon, Sf. Grigore, calugar la manastirea Sf. Ecaterina din Sinai, a fondat in sec. 13 Manastirea Grigoriou, la o inaltime de 20 de m. deasupra nivelului marii. Manastirea are cea mai buna organizare de la Muntele Athos si numara 90 de calugari:

In sec. 15 a fost parasita, iar in 1761 a fost distrusa de un incendiu. A fosr reconstruita insa cu ajutorul unor suverani moldoveni. Biserica centrala („katholikon”) este inchinata Sf. Nicolae:

Una din icoanele manastirii este „Galactotrofousa”, o reprezentare deosebita a Sf. Fecioare.
Iconostasul este unul dintre cele mai frumoase de la Muntele Athos. Acesta e din lemn sculptat si contine reprezentari gravate ale Vechiului Testament. Exista, de asemenea, 4000 de carti tiparite si 174 de manuscrise. Printre acestea se numara cel al lui „Pimenous tou Erma” (Pastorul lui Hermes). In partea de sus a manastirii este construita cisterna de apa, iar mai sus se gasesc sistemele de energie:

…de pe drum 🙂



Manastirea Dionysiou: Pare o fortareata ce se inalta la 80 de m. deasupra marii.  A fost intemeiata de Sf. Dionisie din Korita in 1389. Este una dintre cele mai importante manastiri de la Sfantul Munte si are 75 de calugari. Biserica poarta hramul Sf. Ioan Botezatorul, avand minunate fresce ale pictorului Giorgis, unul dintre reprezentantii scolii cretane din sec.16:

In stanga bisericii se gaseste capela „Akanthistos” iar in partea dreapta se afla trapeza. In galeria exterioara de langa trapeza exista minunate fresce despre Apocalipsa:

Manastirea Aghiou Pavlou (Sf. Pavel): La un km. de poalele Muntelui Athos, la jumatatea tarmului, se afla Manastirea Sf. Pavel, ce a fost construita in sec. 10.
In prezent exista aici 140 de calugari, dintre care 70 traiesc in desert.
In dreapta portului si la 20 de m. fata de nivelul marii se afla locuinta in stanca a unui calugar ascet:

Intre 1817-1845 a fost construita biserica centrala a manastirii, toata din marmura sculptata, intr-o armonie desavarsita cu locul. Una dintre capele are superbe fresce din sec. 16 in care este reprezentat Sf. Gheorghe.
In biblioteca se gasesc 387 de manuscrise si 10.000 de tiparituri. Ca un fapt bine de stiut, fiecare manastire de la Muntele Athos are propriul cimitir.

Manastirea se gaseste la 140 m. altitudine:

Final de drum, liniste absoluta:

…si inapoi catre minunatul port…

…unde ne-au intampinat, din nou, galagiosii pescarusi :))

Portul din Ouranoupolis si turnul, construite in timpul lui Andronicus:

…si bineinteles, pranzul nostru intarzia, servit la un restaurant cu profil romanesc.
Aceleasi fructe de mare, pesti si tzatziki, de care am cam abuzat 😀

Pe drum catre locul unde ne-am parcat masina, ne-am oprit pentru o clipa sa facem poze langa Maica Domnului, protectoarea Sfantului Munte:

…si daaa, sa facem si-o baita, eu cu Bogdi, care nu refuzam niciodata o balaceala buna :D, desi se intunecase binisor…

…si pana sa ajungem la parcare chiar ne-a prins ploaia…o ploaie marunta si racoroasa de vara…

In drum spre „casa”, spre Asprovalta, ne-am oprit la Stratoni, unde este amenajat un loc special pentru toti cei care adora o panorama de vis:

La finalul, poate prea lungii postari :P, vreau sa va arat harta Sfantului Munte:

…si cartea din care v-am povestit despre manastirile minunate, ambele cumparate de acolo.
Cartea e semnata de Anestis Vasiliadis si se numeste „Athos Chalkidiki-Petralona”:

…cat si unele dintre cele mai importante achizitii 😛

…din care mi-am propus sa incerc muuuuulte bunataturi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Au fost singurele pe care le-am gasit, nescrise in limba greaca.




Mancare si distractii

Dragii mei, am reusit, in sfarsit, sa imi fac loc pe Picasa 😛 …asa ca, iata, ma prezint la datorie cu specialitatile culinare grecesti care ne-au incantat la maxim si cu cele cateva obligatorii „clipe” de distractie ale juniorului nostru :)))

Prima degustare a avut loc la o „souvlakerie” din centrul oraselului, unde ne-am intalnit cu „ghidul” nostru, domnul Christo (s-ar putea sa-i nenorocesc numele, asa ca imi cer mii de scuze de pe acum 😛 )
…mai tarziu ne-am intalnit si cu sotia lui, doamna Viviana (daca ajungeti cumva sa cititi pe-aici, sa stiti ca ne este dor de voi si va pupam de la mare departare!!! ), romanca de-a noastra, plecata in Grecia cu muuulti ani in urma, din motive lesne de inteles :))

Prima comanda a fost Gyros, clar! 😀
…nemaipomenit de savuros, invelit in pita, adica intr-o painica ca cea taiata-n sferturi, de pe masa… acompaniat de salata greceasca si tzatziki, ambele de nelipsit pe mesele grecilor:

Grill-mix, absolut delicios, cu de toate :))
Souvlaki (adica frigaruile) a(u) fost de vis!!!

…dupa care a urmat un bine-meritat desert :))) …jos, pe strada, la cea mai ademenitoare cofetarie:

…din interiorul careia am refuzat sa ies!!! :))))


…am cedat totusi in momentul in care l-am vazut pe Cipi ca mi-a pregatit un pachet…la pachet 😀


Si copiii aveau „localul” lor special, cu hot-dog, sandwich-uri, inghetata, clatite cu ciocolata:


…iar pe plaja, se gasea varianta lui „extinsa”, hi, hi…adica un adevarat loc de joaca…


…cu un trenulet haios, da’ un pic cam „mare” pentru Bogdi :)))



…si-o chestie de catarat:

…cu tobogane:


…si in square-ul din vecinatatea plajei existau destule atractii pentru prichindei, asa ca n-am prea avut timp sa ne plictisim:


…din nou la mancare 😀
Restaurantul nostru preferat, unde am fost tratati regeste :))

Meniul era (si) in limba romana, si pe langa asta, tot personalul localului, incepand cu sefu’ si terminand cu chelnerul, intelegeau si vorbeau romaneste :))
Ne-am simit tare bine 🙂

Am fost serviti cu tzatziki, salata greceasca si bruschete (adica felii de paine prajite, „unse” cu un pic de usturoi si stropite cu ulei de masline), si bineinteles cu Mythos, cea mai populara bere a grecilor…toate absolut delicioase!!! …o adevarata explozie de gusturi!!!!!!!!!

Minunatele inele de calamar prajite, preferatele tuturor:

…lui Bogdi i-au placut la nebunie!!! :))

Caracatita la gratar, atat de buuuuna!!!!! Moale si zemoasa…o nebunie, exact pe gustul meu 🙂

Salata de vinete, si asta incredibil de buna, chiar si asa simpla, nu cu o tona de maioneza, cum o mancam noi acasa :))))

Peste pentru mami (cred ca era crap aurin)

O friptura excelenta de porc, pentru tati bineinteles, zemoasa si gustoasa tare (i-am furat o bucatica, de-aia stiu 😀 )
…daaar, totusi, la vazul atator bunatati si-a calcat principiile culinare, hi, hi…si a gustat si el din caracatita si calamar, dar, culmea, chiar si din scoici, pe care le detesta :)))

Scoici pane, grozave si astea, suculente si moi…

…si tot scoici, dar cu un sos (foarte) picant (nu m-am lasat, insa, intimidata 😛 )

Lubenita era mereu din partea casei…si era extraordinara, dulce si racoroasa:

…si inghetata la fel, spre bucuria lui Bogdi 😛

…oh, vai ce pofta mi s-a facut dintr-odata de toate minunatiile astea!!!!!!!!!!

…sa trecem, asadar, cat mai rapid, la capitolul „Distractii”, nu?!
Parculetul de distractii se afla in apropiere de Nea Vrasna (de pe plaja din Asprovalta ajungi in cateva minute pe cea din Nea Vrasna)…unde am petrecut impreuna, si mari si mici, clipe frumoase si amuzante


In dreapta parcului se afla zona rulotelor (asa i-am zis noi 😛 )
Este un loc special pentru turistii care calatoresc in felul asta…ceea ce mi s-a parut grozav.

Clestii astia, atat de atractivi pentru Bogdi, ne-au pus tutoror nervii la incercare 😀
Pot sa jur ca erau dinadins „croiti” asa…adica slabi, cu slabe sanse de a te lasa sa castigi vreunul dintre plusurile (absolut hidoase, dupa mine…) in afara poate de Donkey, pe care l-a castigat Bogdi 😛


…nebuniile astea erau chiar langa pizzeria noastra favorita (dupa atatea zile, pot spune ca ne-am atasat de unele locuri) asa ca aveau un plus pe lista :))

Asta e pizzeria Milano, condusa de o familie de romani (Nicoleta, Bogdi iti trimite un pupic dulce! )
Nicoleta e domnisoara blonda ce se intrezareste cu greu, undeva in spatele meselor 🙂

Micuta dar foarte cocheta, si cel mai important: cu cea mai buna oferta de pizza, adica si gustoasa de numa’ dar si accesibila ca pret:

Ei, dar am uitat!!! ..si pe broscuta asta a reusit Bogdi s-o inhate, hihi, intr-o alta zi, evident 🙂

…asa ca a trebuit sa guste si ea, din minunata pizza 😀

Lui Bogdi ii comandam mereu una simpla (nu ii plac ciupercile…si multe alte chestii)
…iar Nicoleta ii facea mereu pe plac 🙂

Noi ne delectatam cu cate-o portie mare de „pizza casei”, adica Pizza Napoli.
Foarte, foarte buna!!! …blatul m-a incantat la maxim:

…si-aici, din partea casei 🙂
…dulce tare si gustos pepenele asta…

:

Pe inserat optam aproape intotdeauna pentru acest „Junior-Club” …unde erau tot felul de nebunii pentru copii:


Aici, de obicei, ne luam cate o cupa de inghetata si-un suc.
…carafa aia racoroasa cu apa era din partea casei…bineinteles:

…si in timp ce parintii, bunicii, etc., stateau relaxati la televizor, la meci, copiii se zbenguiau pe toate alea…
…iar cand juniorul dadea semne ca si-a cheltuit si ultimul dram de energie, plecam acasa :))


Ne-am rasfatat pe cinste :))