Ingrediente:
- 1 plic drojdie uscata (7 g) sau 25 g drojdie proaspata
- 1 lingurita rasa de sare
- 2 linguri pline de miere (poate sa fie si zaharisita)
- 250 ml lapte cald
- 500 g faina
- 25 g unt moale, la temperatura camerei
Cornurile, refacute de curand 🙂
Mod de preparare:
Prima data se pregateste maiaua: se pune drojdia intr-un bol cu 2 linguri de apa calda si se amesteca bine. Se lasa la crescut, intr-un loc cald si ferit de curenti de aer, pentru cca. 15 minute.
Intr-un vas mai mare, adaugati faina si restul ingredientelor si amestecati totul cu drojdia crescuta. Daca nu aveti miere, adaugati zahar, vreo 3, 4 linguri, pe care il dizolvati in lapte; si untul il puteti topi in acelasi lapte. Compozitia trebuie sa aiba un aspect omogen, legat, iar vasul trebuie sa ramana curat.
In continuare, se rastoarna aluatul pe planul de lucru si se incepe framantarea (mai adaugati faina sau lapte, daca e cazul); cu cat aluatul e mai aerisit, cu atat mai pufoase ies cornurile.
Aluatul nu trebuie sa fie tare si nu trebuie sa se lipeasca iar daca se lipeste, mai adaugati un pic de faina.
Se pune inapoi in vas, se acopera cu o carpa umeda, si se lasa la dospit, aprox. o ora.
Se incalzeste cuptorul la 170 grade (la foc moderat) si se tapeteaza cu hartie de copt tava.
Pentru cornuri, se intinde aluatul cu sucitorul pe masa, nu foarte subtire, si se taie in raze, astfel: intai in doua, apoi in patru, apoi in opt, si tot asa, pana obtineti triunghiuri.
Puneti umplutura, dulce sau sarata, la baza fiecarui triunghi si incepeti sa rulati (se incepe, asadar, cu latura mai mare si se termina cu varful). Capetele se vor indoi putin spre mijloc:
Se pun cornuletele in tava tapetata cu hartie de copt si se ung cu un galbenus amestecat cu o lingurita, doua de lapte caldut (se pot presara cu zahar brun):
Cornurile se coc timp de 15-17 minute:
Ele sunt minunate si asa simple, fara nicio umplutura, dar merg de minune cu marmelada sau fructe din dulceata (gemul e prea moale) ori cu bucati de rahat. Ca sa nu zic ca puteti pune cateva bucatele de ciocolata 😛 Eu le-am facut cu Nutella, bineinteles, dar n-a prea stat la locul ei (mi-a curs aproape toata in tava). Pe viitor, cand voi le voi face cu nutella, le voi face simple, le voi taia pe mijoc si apoi le voi unge cu un strat generos de nutella. Mult mai simplu si netraumatizant 😀
Sectiuni:
Sfat: Se pot folosi si pe post de gustari sarate, caz in care adaugati numai o lingura de miere in aluat, sau chiar deloc, dupa care le umpleti cu branza sarata, sunca, cascaval, etc…
…cum am facut eu, aici 😛
P.S. Aici aveti o alta reteta de cornuri, la fel de gustoase, cu smantana acra!
Reteta preluata de la Luciana M.
77 comentarii
Foarte, foarte bune! Eu le-am facut cu umplutura de branza dulce, un ou, zahar si un plic de zahar vanilat iar pe deasupra am presarat susan. Arata super si sunt foarte gustoase.
hmmm..tocmai am terminat de facut „pufoseniile”, sunt foarte bune, si mai ales un pic caldute asa cum le-am papat eu, ca nu am mai avut rabdare…un deliciu.felicitari laura.
Am facut reteta aceasta de 3 ori intr-o saptamana , da dependenta !!! :)) Acum am aluatul la dospit si incerc o combinatie noua , pana acum am facut numai cu nutella , de data aceasta o sa le fac cu gem de gutui facut in casa . Aaa si sa sti ca si mie de cate ori am facut aceasta retata mi-au iesit tot cate 16 de fiecare data 😀
Buna, Laura!
..si felicitari pentru pagina, retetele tale m-au convins sa intru in bucatarie pina si pe mine.. doar ca, uite, la reteta asta m-am inpotmolit un pic: drojdia inmuiata doar in apa nu a vrut nici in ruptul capului sa creasca, pina nu i-am pus un pic de zahar, cum stiam ca punea bunica mea cind facea piine.. e drojdia mea de vina sau se pune, intr-adevar, si un pic de zahar (caz n care te rog sa faci un mic up-date la reteta, sa nu mai dispere si alte bucatarese incepatoare..) Multumesc!
Ionela
Buna Laura!! Mai intii vreau sa te felicit pentru minunile pe care le imparti cu noi, m-am uitat pe blogul tau si nu e vreo reteta care sa nu-mi placa. Felicitari si tine-o tot asa!! Reteta de cornuri am incercat-o si eu si mi-au iesit excelente asa ca nu pot decit sa-ti multumesc.
Te pup si te imbratisez cu drag!!
cate bucati ies din ingredientele date?
am revenit:)….cornuletele sunt pufoase si dulci.yuppiiiii
salut!acum incerc sa fac si eu cornuletele.aluatul e la dospit.sper sa imi iasa:)la fel de pufoase ca in pozele tale.revin cu comentariu.pup.
daca nu am timp sa fac toata compozitia …ca na, am framantat la dublu(daca tot m-am scapat la facut de cornulete :)) )…pot sa-l pun in frigider la pastrare…sau la temp camerei?…multumesc…de raspuns…si de reteta, bineinteles!!!
Am cornurile la cuptor…hi hi abia astept :D:D
Acum am aluatul la dospit si desi am cam modificat reteta ca s-a fie de post 🙂 sper sa iese. Am mai incercat odata aceste cornulete si era seara numai ca am avut ghinionul sa pice curentul vreo 5 ore si nu am mai vazut ce fac :)) pe unelele le-am cam ars pe altele le-am lasat mai necoapte :))). Oricum printre ele mai erau si bine facute si au fost extraordinare :)). eu o sa le umplu cu gem si nuca :D.
buna. De ce trebuie acoperit castronul cu aluat cu un prosop umed?
Laura, felicitari pentru retetele tale minunate!Sunt o cititoare fidela a site-ului tau, de multa vreme te urmaresc „din umbra”, iar cand sunt in pana de idei, stiu ca la tine trebuie sa gasesc ceva care sa ma multumeasca.Acum sunt departe de casa si de multe ori trebuie sa gatesc ceva special cu care sa imi impresionez invitatii. Retetele tale au avut succes de fiecare data, dar ceea ce m-a impresionat inca de la inceput a fost reusita acestora.Cantitatile exacte si modul de lucru „step by step” m-au facut sa nu dau gres niciodata si sa nu fiu nevoita sa o iau de la capat. Am simtit nevoia sa iti multumesc pentru aceste lucruri si sa iti urez toate cele bune si la cat mai multe retete delicioase cu care sa ne incanti pe noi, cititorii fideli!
ieri am intrat pe blog cu gandul sa caut alta reteta, insa baietelul meu a vazut poza de la cornurile astea si a spus ca vrea si el, asa ca m-am apucat de treaba. insa jumatate din compozitie am facut-o covrigi!!! ambele au iesit delicioase, asa ca pe seara a trebuit sa mai fac o tura…
Le-am facut si au iesit foarteeeeeeee delicioaseeee!!! Le recomand!!! :))Oana
Buna Laura, nu stii cit ma bucur ca existi!…am probat o multime din retetele tale dulci si sarate…toate f bune si gustoase…simbata am facut cornurile moi si pufoase,numai ca poate ca faina mea nu a fost de prea multa calitate parca nu erau asa albe inauntru…dar oricum au disparut de pe tava!..iti multumesc!…SARA
Laura , ne omori incet cu asemenea bunataturi.Le voi face si eu ,bun inteles.Esti uimitoare.Te pup si multumesc mult pentru ca impartasesti toate astea cu noi.
Minunate cornurile, gustoase si pufoase, intr-adevar, iar data viitoare voi incerca cu cascaval.Ma bucur nespus si totodata iti multumesc, Laura, pentru ca ma ajuti sa devin o bucatareasa aproape desavarsita :))Tot ceea ce am gatit dupa retetele tale a fost foarte gustos (pizza, saveicute cu nuca, placinta cu iaurt, chec, prajitura turnata cu mere si branza, si lista va continua) Felicitari pentru acest blog minunat care ma ajuta sa gatesc si sa imi fac sotul fericit 🙂
Laura,iti multumesc pentru minunatele preparate de pe blogul tau ,am incercat multe din ele si tin sa iti spun ca toate reusesc, sunt foarte exacte si deosebit de bune.Esti o gospodina desavarsita si eu ma bucur ca am sansa sa cunosc aceste preparate deosebite.Sa ai un an bun si sa mai postezi multe retete daca se poate si de la mama ta.
hei,cum e mai bun aluatul sarat?cu o lingura de miere?sau fara ?
Draga Laura, acum fac cornuletele tale intr o varianta mai lejera:) sper sa imi iasa bine.. in loc de faina alba am pus faina integrala..iar in loc de cacao si zahar am sa pun zahar brun si scortisoara.. pt cornuletele cu gust de kurtos:)te pup esti minunata..
mmmm…ce pufoase sunt! foarte bune
Arata foarte bine cornuletele! Cred ca o sa le incerc maine, cu dulceata de gutui 🙂
O reteta rapida cu rezultat spectaculos,le-am facut intr-o dimineata(versiunea sarata) pt.micul dejun.MULTUMIRI PENTRU TOT CEEA CE IMPARTASESTI CU NOI
Am acum tava in cuptor…Sper sa iasa bune. Numai ca ale mele s-au cam crapat si am uitat sa dau cu ou 🙁
cele mai bune cornuri mancate pana acum!
Acum sunt la cuptor cornurile mele. Abia astept sa le gust! Deja au crescut foarte mult; sunt sigura ca gustul e pe masura. Eu le-am facut pe sarat: umplutura cu branza si carnaciori iar pe deasupra am pus mac si susan. yummy 😀
draga laura nu vad in reteta oua nu trebuie
Sunt excelente, au iesit perfect. Multumesc pentru toate ideile tale, Laura.
Doresc sa incerc cornuletele. Plecam la drum luuung si as vrea sa stiu daca mai sunt bune si a doua/treia zi ca sa stiu daca pot sa le fac cu o zi inainte de plecare. Multumesc.
Pliculetul de drojdie uscata are 7 grame. Spor la cornulete!!! 🙂
poate sa imi spuna si mie cineva cat are un plic de drojdie uscata? eu cumpar drojdia uscata la borcan…….mersi
Draga Laura.Incep prin a-ti multumi ca existi si ca ne incanti papilele gustative, ca nu tii la silueta noastra.
A durat mult sa imi iau inima in dinti si sa iti scriu.Am descoperit de ceva vreme blogul tau, si am inceput sa execut si eu cateva „minunatii”.Ultimele realizate sunt aceste fabuloase cornulete, bineinteles impreuna cu bomboana mea de 2 ani:).Au iesit „bonissime”.Multumim din inima ca ne ajuti sa fim mame si sotii „delicioase”
am facut si eu conrnulete dupa reteta ta azi sincer niciodata nu am mancat cornulete asa de bune sunt extraordinare iti doresc numai bine!!!
Nota 10 cu felicitari! Esti o maestra a artei culinare .
LE-AM FACUT DE ZECI DE ORI. MULTUMESC MULT PENTRU RETETA.
Laura, eu si familia mea iti multumim din suflet! Le-am umplut cu magiun (1 lingura)si urmeaza sa diversificam. Cum mi-e „frica” de aluaturi, am pus de l-a framantat masina de copt paine timp de 40minute. Apoi l-am scos si l-am pus la dospit la caldurica max 1h.A iesit FFFFF BINE. Sunt primele mele cornuri si-ti MULTUMESC.Ma inspir adesea de la tine si recomand site-ul prietenilor.Multa inspiratie si sanatate!!!
Am facut si eu, mai demult chiar, dar am uitat sa comentez aici :). Foarte bune! Mai vrem.
Te pup, Mirela, bine-ai venit! 🙂
Iti multumesc pentru intrebare, am adaugat si in post echivalentul pliculetului de drojdie uscata, si anume 25 de grame drojdie proaspata 🙂
Spor la copt bunataturi!!! 😛
Pupici dulci!!!
Felicia draga, ce mult ma bucur ca le-ai incercat!!! Sint grozave, asa-i?! 🙂
…eu chiar acum am scos din cuptor o tura „sarata” 😛 …cu sunca+salam+telemea rasa…o nebunie!!!
Si am inca o portie la dospit pentru varianta „dulce”…desi aveam sperante ca voi scapa doar cu una, hi, hi…
Te pup!!!!!!!
Anonim, mersi mult de incredere 🙂
Te felicit pentru reusita si te astept cu drag si alta data 🙂
buna laura as vrea sa incerc si eu sa fac dar aici in italia nu este drojdie in plic:((sau nu am gasit eu pot folosi drojdie proaspata si cit?sau cub sunt la cub de 25 gr astept raspunsul tau sa ma apuc de treaba te pup dulce sunt interesante retetela tale
Sunt bune ,bune eu le-am umplut cu gem.Pupici !
foarte bune.multumesc pt retetele grozave
Corina, ma bucur mult ca vrei sa incerci pufoseniile :)))
Am adaugat in post timpul de dospire, dar ti-l scriu si aici: aluatul trebuie lasat sa creasca timp de minim 45 de minute.
Spor la treaba!!! …sper sa vii cu rezultatul cat mai curand 😛
Te pup, Anastasia, pentru aprecieri 🙂
Cornuletele astea sint fantastice si chiar merita un premiu 😛
buna,eu sunt noua in ale bucatariei,aluatul pt.aceste cornuri pufoase se lasa deci la crescut?cat?
sant deacord cu premierea acestor pufuri :))arata extraordinar de bine !
Te pup, Mirela draga!!! 🙂
Ma bucur mult ca le-ai incercat, caci sint intr-adevar cele mai gustoase si pufoase cornuri pe care le-am mancat vreodata!
Vaaai…ce pofta mi-e acum de ele! 😀
Laura, sunt foarte bune cornurile astea. le-am incercat si eu.