Castelul Peles

0 comentarii

Castelul Peles si Manastirea Brancoveanu (sau Sambata de Sus) v-au fost promise inca de la sfarsitul anului 2019, odata cu mini vacanta noastra in Brasov. Si chiar daca am ramas fooarte mult in urma cu postarea lor, promisiunea e promisiune 😛 , asa ca va invit sa ne insotiti in aceasta calatorie…inapoi, in timp 😀

Adevarul este ca am stat mult pe ganduri daca mai are rost sa redau povestea unor locuri vizitate de noi acum 5 ani (orice ar fi, eu tot nu inteleg cum de am ajuns din 2019 in 2024…intr-o clipita) dar imi doresc prea mult ca ele sa dainuie!

Pentru Bogdi, in primul rand, ca amintiri de familie. Sa ii fie ca un jurnal de calatorie si sa-l inspire sa cutreiere si el lumea-n lung si lat :))  Dar si pentru voi, prietenii nostri dragi, care ne sunteti intotdeauna aproape.

Sunt calatoriile noastre si nu vreau sa le pierd!

Iar acum chiar e timpul potrivit pentru a face asta: afara e frig, e inca iarna, asa ca ne putem „plimba” prin tara (si prin lume) linistiti. Cu doar un click!

N-as vrea sa va sperii dar cred ca pentru o vreme ma voi transforma intr-un blogger de calatorii :))

 

Dar sa va reamintesc putin cum am ajuns noi sa vizitam acest frumos palat din Sinaia: eram in ultima zi a mini vacantei noastre la Brasov si ne-am gandit sa dam o fuga pana in Poiana Brasov, sa ne racorim un pic (erau peste 30 de grade C pe-atunci, in Brasov) dar gandindu-ne la aglomeratia de acolo ne-am schimbat planurile si am mers direct la Peles.

Si bine am facut, pentru ca ne-am si relaxat, ne-am si racorit si ne-am umplut ochii de frumos!!!!

Si drumul pana acolo ne-a incantat peste masura, desi am prins si noi celebra coada de masini de pe Valea Prahovei :)))

 

Pana m-am dezmeticit eu din visare 😀 , am ajuns deja departe!!!

Nu v-am spus atunci, fiindca am fost prea trista, dar imediat ce-am coborat de pe Tampa mi-a cazut aparatul foto din brate!!! Ca niciodata, nu l-am avut agatat de gat si cand m-am asezat pe banca, a cazut direct… in obiectiv. Imi vine sa rad acum dar atunci parca a picat cerul pe mine..

Prima statiune montana surprinsa de pe geam, cu telefonul :))  …a fost Azuga, unde cred ca iarna transforma locul asta intr-unul de vis!!!!

Busteni, la fel de atragator, la poalele Muntilor Bucegi:

Erau in desfasurare „Zilele Culturii la Busteni 09-25 august 2019”, la Centrul Cultural Aurel Stroe:

Primaria orasului Busteni:

Cu siguranta ne vom reintoarce aici, pentru ca sunt foarte multe obiective turistice in zona si multe, multe locuri de vizitat!

 

Dar sa ne intoarcem la punctul final, si cel mai important, al calatoriei noastre: Castelul Peles, care ne-a impresionat maxim!!!!!

E adevarat ca nu am vazut multe castele la viata mea 😀 …dar, din alea putine, Castelul Peles mi s-a parut cel mai frumos din lume! Si nu numai mie! Si Cipi si Bogdi au fost fascinati de el! Cu tot cu ghid am fost coplesiti de istoria lui, de frumusetea arhitecturii sale, de decoratiunile interioare, de sculpturi, tablouri, mobilier…de gradina plina de culoare, de statui…de tot!!!!

Pe aleea care duce catre Castelul Peles, am trecut mai intai pe sub acest turn cu bolta, din piatra, desprins parca dintr-o poveste cu printi si printese:

Aici, vazut din partea cealalta, de pe alee:

Alee care ducea catre aceasta terasa de vara frumoasa, numita Bar Regal, sau „La tunuri”:

…pe langa care doar am trecut 😀 , pentru ca prima oprire a noastra a fost la Carol Gastro Bierhaus.

La o cafea cu frisca.

Si niste sucuri de portocale, proaspete.

Si-o prajitura cu ciocolata (eu, bineinteles) :)))

Si, Bogdi, niste papanasi (pe care i-a impartit cu taica-su 😀 ):

Locatia e incredibil de frumoasa, la numai cativa pasi de Castelul Peles:

Iar meniul, pe langa preparatele cu nume nemtesti 😛 , are si un scurt, dar concludent, istoric al Castelului Peles, din care vreau sa va spicuiesc cate ceva:

„Domeniul regal Sinaia, construit de regele Carol I, a luat fiinta prin cumpararea de catre regele Carol I a unui teren din apropierea Manastirii Sinaia. Toate cheltuielile, sub stricta supraveghere a regelui Carol I, au fost achitate din fondurile sale personale…

Castelul este un simbol al natiunii romane independente, unificate si consolidate statal.

Din punct de vedere arhitectural, Castelul Peles este o capodopera a stilului neo-renascentist german…

Dupa decesul lui Carol I, Castelul a fost transmis Regelui Ferdinand, care l-a lasat mostenire directa Regelui Mihai”

Cu adevarat istoria Castelului Peles e una extrem de frumoasa dar, oricat m-as stradui, nu as putea sa v-o redau in doar cateva cuvinte. Pentru aceasta, va invit sa intrati pe site-ul oficial al Castelului, aici: Muzeul National Peles, pentru muuult mai multe detalii!!

Primul nostru contact cu Castelul Peles, resedinta de vara a regilor Romaniei, a fost Turnul cu ceas:

A urmat statuia Regelui Carol I:

Si fantana arteziana din fata palatului:

Curtea interioara, unde se afla casa de bilete, e si ea la fel de impresionanta:

Detaliu poarta de intrare in castel:

Vedere catre castel, din gradina:

E un parc, de fapt, cu alei si trepte si statui, extraordinar de expresive, de care ne-am bucurat in cele cateva minute ramase pana la vizitarea castelului:

Statuia Reginei Elisabeta („Regina brodand”):

Si, dupa cum se vede si in poza, era timpul sa intram…coada fiind deja formata 😀

Iar aici poate ca va voi dezamagi putin, pentru ca am foarte putine poze facute inauntru…si nici alea reusite (facute cu telefonul, v-am povestit mai sus ce am patit)…dar am fost atat de captivata de ceea ce am vazut si de informatiile care „curgeau” din gura ghidului, in timp ce treceam dintr-o camera in alta incat, la un moment dat, am renuntat sa mai fac poze si efectiv m-am bucurat de experienta.

O experienta unica! Unica si frumoasa!!!

 

Si m-am gandit ca poate v-ar placea sa aflati cateva lucruri interesante despre castel, pe care le-am preluat din „ghidul” cumparat acolo: „Castelul Peles-Muzeul si Colectiile sale”:

  • in anul 1875 s-a pus, in mod solemn, piatra de temelie a castelului Peles
  • peste patru ani, in anul 1883, va avea loc inaugurarea oficiala a castelului
  • lucrarile de construire a Castelului Peles au durat aproape patruzeci de ani, forma actuala capatand-o abia in 1914
  • dorind sa dea resedintei sale un aspect cat mai modern, Carol a pastrat semineurile doar ca obiecte de decor, incalzirea castelului facandu-se prin calorifere cu aer cald, instalate in 1881.
  • cum castelul avea -pe langa subsol si parter- un etaj si doua mansarde, turnurile fiind si mai inalte, el a fost prevazut cu un ascensor
  • pentru a se putea comunica eficient in interiorul lui, castelul a fost dotat cu o instalatie de sonerie electrica
  • regele Carol si regina Elisabeta au fost mari iubitori de arta, reusind sa stranga la Peles o impresionanta colectie de tablouri, tapiserii, sculpturi, arme, carti, covoare, servicii de masa, ceramica, mobilier etc.

Si ar mai fi multe de mentionat insa ce m-a uimit pe mine a fost tavanul din sticla, cu vitralii, care putea fi deschis vara, fiind actionat electric (sau manual) si de unde oaspetii regelui puteau admira cerul instelat!!!

La fel de uimita am fost, insa, si de Sala de teatru, ce dateaza din anul 1883 si care in anul 1906 se adapteaza pentru proiectii cinematografice!

 

Putinele mele poze 🙂

Scara de Onoare, care, in cateva secunde dupa deschiderea usilor, s-a umplut de oameni :))

Tavanul vitrat mobil, de care v-am povestit mai sus!  Si va citez din carte: „Dupa dejun, regele ii invita pe oaspeti la ceai, in Holul de onoare. La un semn al suveranului, un aghiotant apasa pe un buton electric si tavanul salii se deplasa usor, lasand cerul liber”. Cat de tare e asta??? :))

Sala de receptie a castelului:

Scara interioara, in spirala, din lemn de nuc:

Holul de onoare, cu cele doua sculpturi in marmura alba ale regelui si reginei:

Sala de arme:

Alte sali importante pe care le-am vizitat: Sala de muzica, Biblioteca, Sala de concerte, Sala Florentina, Sala Maura, Salonul Turcesc…desi castelul are in total 160 de camere!!! :))

 

La iesire, desi ne-am propus sa cumparam niste suveniruri de la magazinul „Gifts & Souvenirs”, n-am mai facut-o…pentru ca am fost si ametiti de tot ce-am vazut 😀 …dar si ametiti de foame…

Asa ca am trecut rapid si prin fata castelului Pelisor, pentru cateva poze (sper sa nu mai ramana nevizitat pe viitor). Foarte frumos si el!!!

Si ne-am oprit direct la Restaurantul Furnica, un restaurant cu preparate vanatoresti, la care, nu mai stiu acum de ce, am comandat ceva mai „traditional”, nu vanat…

Cred ca nu am fost destul de curajosi sa incercam si lucruri noi 😀  Bun si platoul cu mici si carne :))

 

Revin cu ultima parte a weekend-ului nostru la Brasov: Manastirea Sambata de Sus…cat pot de repede!!!

image_pdfPDFimage_printPrint

Alte retete delicioase pentru tine

Scrie un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.