Desi pe lista cu traseele turistice, de neratat, stabilita cu un devotament demn doar de un profesor de geografie (de tati vorbesc 😛 ) nu s-a aflat rezervatia de zimbri de la Hateg, ma bucur nespus de mult ca am ajuns sa „salutam”, chiar pret de doar cateva minute…maretii zimbri!
Ce ne-a intristat, insa, a fost starea deplorabila in care se gaseste intreaga rezervatie…de la intrare pana la „tarcul” in care stau animalele…
Mare, mare pacat ca avem o asemenea comoara in tara si nu stim s-o valorificam…
In fine…
Intrarea in padurea Slivut:
Drumul pana la intrarea in rezervatie a fost extrem de prost dar l-am parcurs incet…cu geamurile de la masina deschise…bucurandu-ne, cu ocazia asta, de aerul proaspat si racoros al padurii 😛
Intrarea…cu orarul si pretul afisate:
In drum spre bilete, m-am oprit sa imortalizez emblema orasului Hateg 🙂
…si apoi am pornit emotionati la drum…cu Bogdi in fata noastra, ca sa ne arate drumul 😛
Primul contact vizual a fost dezastruos :)) …Cipi a ramas inmarmurit la vederea gardului ce imprejmuia mica rezervatie…
…dupa care ne-am obisnuit cu „peisajul” 😀 …si am incercat, fiecare, cum am putut, sa vedem cat mai bine falnicele animale…caci pentru ele am venit.
Aici, in sfarsit, am dat si eu cu ochii de ei…
…dar n-am prea vazut mare lucru fiindca dupa cum vedeti, i-am prins exact cand luau masa 😛
…dar dupa ce am ocolit tarcul…si am ajuns la jgheaburi, unde Bogdi meu drag a „prins” din nou un loc la loja…am reusit sa-i fotografiem, in cele din urma, mai de-aproape… dar tot cu fundu’ la noi 😀
Bine macar ca de vazut i-am vazut ceva mai bine…si poate ca data viitoare vom avea noroc si de niste poze frumoase, in care sa mai vedem si altceva decat posterioare de zimbri!!! :)))
Aici apar cei 4 zimbri…3 femele si un mascul (unicul din rezervatie):
…iar aici Cipi i-a prins pe toti 5!!! 🙂 …cel din mijloc fiind un pui:
Deci, iat-o pe draguta de Romanita! …singura care ne-a bagat in seama! :))
Si tot de aici: Miracol in rezervatia de zimbri …am aflat ca in luna iulie s-a mai nascut un pui, tot femela, care a primit numele de Rozina.
Aici eram deja afara din rezervatie…la umbra…si un sandwich 😛
Si cam asta a fost! Foarte, foarte frumos!
Daca aveti ocazia sa treceti prin Hateg, sa nu ratati sansa de a vedea cu ochii vostri aceste animale legendare!
9 comentarii
Acasa :X:X:X. De 3 luni incoace s-au mai nascut 3 pui. La o alta vizita in jud hunedoara nu rata Lacul Bucura si minunatiile Retezatului, dar si Valea Streiului, Straja si Parangul
Intr-adevar un loc foarte frumos , imi aduc aminte că uneori chiuleam de la şcoală impreună cu alţi colegi şi mergeam în rezervaţie ….. pe atunci erau şi alte animale acolo , aveai ce vedea……..acum , mare păcat că nu se ocupa nimeni să readucă acest loc la adevărata lui valoare .
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Mada draga, sa stii ca te invidiez sincer pentru locurile tale natale! 🙂
…si nu pot decat sa ma bucur ca le-ai revazut odata cu minunata noastra calatorie…
Te asteptam si in continuare, caci si la urmatoarele doua, trei postari…tot pe meleaguri oltenesti vom zabovi! 😛
Te pup!
Mi-ai facut dor de casa cand am vazut Poarta Sarutului.Eu sunt din Gorj:)Frumoasa plimbare
Simona, iti multumesc frumos pentru aprecieri! 🙂
Te mai astept pe la mine!
Pupici!
Elenitza draga, cred ca rezervatia Dragos-Voda…la care mai mult ca sigur te referi…se prezinta destul de bine acum(…din ce-am citit si eu de pe net :P)
M-as bucura tare mult daca ai ajunge cu puiutii tai pe-acolo…ca poate ai mai mult noroc decat mine si reusesti sa imortalizezi zimbrii in toata maretia lor, nu doar partile lor „rusinoase” :)))
superbe fotografii.Retetele sint de asemeni ,tare delicioase.Felicitari!
Undeva in jud. Neamt este o rezervatie de zimbri de unde veneam ( cand ne duceau in excursii) tare trista cand eram copila. Ar fi cazul sa ma interesez daca lucrurile sunt mai bune sa il duc si pe George (Gabi e prea mica sa priceapa, doar va tropai cred de bucurie ca e afara:))